Primul spectacol pe scena Operei Române din Timişoara

416
Aca de Barbu

fila de calendar rubrica leviathan.roAcum 77 de ani, la 27 aprilie 1947, avea loc primul spectacol pe scena Operei Române din Timişoara – Aida de G. Verdi, regizat de Aca de Barbu. A fost un spectacol de neuitat, de înaltă ținută artistică, un triumf al artei interpretative românești semnalat ca atare de periodicele vremii. Pe scenă, în fața publicului și a înaltei asistențe (primul-ministru de atunci, Dr. Petru Groza), dar și prin megafoane, afară, în Piața Operei, directorul Aca de Barbu adresa miilor de auditori, următoarele cuvinte:

„Iată visul nostru împlinit!
Se deschid porțile acestui așezământ de artă lirică, pentru a răspândi ca un far luminos arta cântului și a muzicii – citadelă culturală într-o provincie atât de înfrățită cu muzica și poezia. În acest Banat, care prin tradițiile lui este îndreptățit a avea o operă proprie, aici, în țara cântului unde de veacuri răsună melodiile duioase ale doinei românești…”

Aca de Barbu (31 iulie 1893, Sighișoara–21 martie 1958, București), soprană. Fiica lui Sever de Barbu (funcţionar de bancă în Reghin), a studiat la Conservatorul din Târgu Mureș. Admisă, direct în anul II, la Academia de Muzică din Viena, în 1910, după doi ani renunţă din cauza unor probleme financiare. Se pregăteşte un timp, în particular, cu profesorul Filip Forsten.

În 1914 semnează un contract cu opera din Hamburg. Cântă pe mai multe scene: Karlstheater, Baden bei Wien, Teplitz-Schönau, Grün sau Volksoper din Viena. În anii 1922–1933 este prim-solistă a Operei din Cluj, după care se mută împreună cu soţul, juristul Nicolae Bireescu, la București, unde a cântat până în 1945. La 1 septembrie 1945 este pensionată abuziv.

În urma unui memoriu trimis autorităţilor, pe 13 februarie 1946 este angajată la Opera din Timișoara, întemeiată prin decret al Regelui Mihai la 30 martie 1946, unde va funcţiona ca director. Conduce noua instituţie până în 1956, când este îndepărtată, din cauza originii sale „nesănătoase”. Continuă să predea la Conservatorul din Bucureşti până la moarte.

Surse: Site-ul Operei Naționale Române din Timișoara, Enciclopedia României, Wikipedia.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.