Serbarea de la Putna, 25 – 27 august 1871

512
Mănăstirea Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp. Sursa: dragusanul.ro
Mănăstirea Putna, 1850 – acuarelă de Franz Xaver Knapp. Sursa: dragusanul.ro

fila de calendar rubrica leviathan.roDe-a lungul istoriei românilor, tineretul intelectual, oriunde a fost stabilit, vremelnic sau definitiv, s-a aflat mereu în primele rânduri ale luptei pentru demnitatea românescă și pentru reîntregirea neamului. Entuziasmul lor a străbătut istoria, dând muguri de speranţă tuturor românilor, un neam mereu hărţuit, mereu furat, mereu umilit. Lupta lor nu are contenire.

În anul 1870, împlinindu-se 400 de ani de la sfințirea mănăstirii, studenții români din Viena au decis să transforme evenimentul într-o mare serbare națională organizată la Putna. Vestea aceasta a provocat un mare entuziasm în toate provinciile românești. Activitățile Comitetului ales de Societățile studențești din Viena pentru organizarea Serbării, precum și numeroasele dezbateri din presa vremii au provocat suspiciuni din partea autorităților austro-ungare, care au încercat interzicerea acestei manifestări. Guvernatorul Bucovinei a cerut ministrului de Interne, la data de 8 iulie 1870, instrucțiuni în legătură cu atitudinea față de această proiectată manifestare românească.

Congresul de la Putna*), din  anul 1871, a reprezentat un liant între două momente/generaţii extrem de importante ale istoriei noastre naționale: generația de la 1848, marcată de afirmarea unei identități naționale în context european pentru toți românii, și generația de sacrificiu a Primului Război Mondial. Un lucru e cert: autoritățile locale din Bucovina au sprijinit tacit desfășurarea congresului de la Putna.

Cine au fost tinerii care, în ajunul sărbătoririi a 400 de ani de la înființarea Mănăstirii Putna, au iniţiat organizarea unui prim congres ce întrunea români de pe ambii versanți ai Carpaților? Pentru a răspunde la această întrebare vom face o incursiune în viața capitalei Imperiului Austro-Ungar de acum 148 de ani. Vom regăsi aici o serie de studenți români din Ardeal, Bucovina, Banat, dar şi din Vechiul Regat; printre aceştia, poetul Mihai Eminescu. Şi tot aici se află și deputați români din Bucovina, ca parte austriacă a imperiului proaspăt trecut la forma dualistă austro-ungară.

Dacă în 1862 lua ființă ”Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina”, instaurarea dualismului, în 1867, va determina o scindare între politicienii activiști ardeleni, aderenți ai lui Șaguna, ce doreau să se implice în viața politică a imperiului și pasiviștii lui Barițiu, care refuzau colaborarea cu noile autorități. Studenții activiști au părăsit societatea și au întemeiat o altă societate numită ”România”, în schimb, studenții pasiviști au format ”Societatea literară și științifică”. Organizațiile studențești au păstrat însă legătura dincolo de aspirațiile politice, unificându-se în cele din urmă într-o singură organizație numită ”România Jună”. Ideea unei serbări naționale a fost lansată în anul 1868 de către cele două Societăți academice din Viena. Au existat însă numeroase dispute în privința celui care a avut această idee: dacă unii afirmau că iniţiatorul ar fi fost Eminescu, dovezile au arătat că propunerea i-a aparținut mai degrabă intelectualului Aurel Mureșanu. (Eminescu nici măcar nu se afla la Viena în anul 1868).

Izbucnirea războiului franco-prusac, dar și pierderea fondurilor colectate prin falimentul băncii în care erau depuse pun capăt pregătirilor pentru serbare, aceasta fiind amânată pentru zilele de 25 – 27 august 1871. În 1870 avuseseră totuşi loc manifestări religioase și nu naționale, iar o parte dintre intelectuali iau parte și la această serbare.

Presa românească din țară dar și din Imperiul Austro-Ungar continuă să facă propagandă în favoarea evenimentelor care urmau să se desfășoare în 1871. Într-un articol publicat în ziarul ”Românul, Dumitru Brătianu afirma: ”La Putna nu va fi un parastas, ci celebrarea unei nașteri”, iar Mihai Eminescu afirma că idealul national a fost perpetuat de-a lungul secolelor de mai multe generații, momentul nefiind unul revolutionar. Propagandă pentru o participare în număr cât mai mare este făcută și de ”Telegraful român” din Sibiu.

La sfârșitul manifestărilor dedicate împlinirii a 400 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, un grup de studenţi se prezintă  la prefectul Renney, cerând dreptul de a ține un congres, în care vor fi discutate teme precum: În ce direcții trebuie să pornească generația prezentă, pentru a contribui la generalizarea culturii naționale?; În ce fel se poate pune baza unei dezvoltări economice la români?; Când și unde va trebui în viitor să se întâlnească tinerimea academică?”

Inițial, Renney a respins cererea, pe motiv că între participanții congresului se găseau și cetățeni străini Imperiului Austro-Ungar, iar primul subiect era unul ”prea general”. Prin această strategie prefectul le aducea mai degrabă la cunoştinţă iniţiatorilor că trebuie să fie prudenți deoarece acțiunea lor era ilegală.

Serbarea de la Putna, din 1871, a reprezentat primul forum al studenților români care a reunit tineri de pe ambii versanți ai Carpaților. Deși nu a avut un caracter activ și un impact direct asupra politicii perioadei, momentul poate fi încadrat cu succes între manifestările naționale ale românilor din Imperiul Austro-Ungar, alături de ”Pronunciamentul de la Blaj” din 3 mai 1868 sau de ”Memorandumul” din 28 mai 1892. Puțini dintre participanţii la momentul 1871 vor mai prinde înfăptuirea Marii Uniri. Intelectuali precum Ioan Slavici vor rămâne fideli ideii de monarhie dualistă, iar tânărul de atunci A. D. Xenopol nu va mai apuca să trăiască decât doi ani în România Mare.

Putem considera însă că generația momentului Putna 1871 a pregătit și anticipat generația Primului Război Mondial.

Surse:  https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/putna-1871-primul-congres-al-studentilor-romani-de-pretutindeni

https://www.crainou.ro/2005/08/12/serbarea-de-la-putna-din-august-1871/ 

A consemnat Lică Barbu

________

*) Cunoscut și ca Serbarea de la Putna.

Vezi Arhiva rubricii Filă de calendar

 

 

 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.