Smaranda Brăescu

45
smaranda brăescu

fila de calendar rubrica leviathan.roLa data de 21 mai 1897 s-a născut Smaranda Brăescu, pilot şi paraşutist, pionieră a aviaţiei sportive româneşti, prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Cleveland, SUA, 1933). Campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932).

În volumul Aripi Românești — Contribuții la istoricul aeronauticii (București, Editura Militară, 1966), găsim date despre Smaranda Brăescu. În primăvara anului 1928, cu ocazia unui miting aviatic desfășurat la București, au participat și câțiva parașutiști germani, printre care și inginerul Heinecke, inventatorul unei parașute performante. Acesta a invitat-o în Germania, promițându-i sprijin pentru obținerea brevetului internațional de parașutism. Și astfel, la 5 iulie 1928, a executat primul salt, de la 600 metri înălțime. Prin acest salt, a devenit prima româncă parașutistă, iar România devenea cea de-a patra țară din Europa, după Franța, Cehoslovacia și Elveția, care avea o parașutistă brevetată. Tot în Germania a învățat cum se pliază parașutele, fiind prima femeie care a știut să facă acest lucru.

2-Smaranda_BrăescuRevenită în țară, Smaranda Brăescu a executat în următorii doi ani peste zece salturi cu parașuta în cadrul unor mitinguri organizate de Asociația Română pentru Propaganda Aviației (ARPA). Conform www.aviatori.ro, Smaranda Brăescu a avut în 1929 un accident de avion. Un an mai târziu, în 1930 a avut un alt accident, cu parașuta și a stat șase luni în spital. După ce s-a refăcut în urma accidentului din 1930 de la Satu Mare, a plecat din nou la Berlin, de unde și-a cumpărat o parașută specială.

În 1931 a primit autorizație din partea Comandamentului Superior al Aviației să încerce să doboare recordul feminin, care în Europa era de 4.000 de metri, stabilit de o parașutistă din Dresda (Germania), iar în America era de 17.654 picioare (feet).

Astfel, la 2 octombrie 1931, la un an după ce s-a accidentat grav, a reușit să stabilească un nou record mondial de coborâre cu parașuta, realizând, lângă Slobozia, un salt de la înălțimea de 6.000 m (în 21 min. și 25 sec.). Pentru acest prim record național absolut (bărbați și femei) a fost decorată cu Ordinul „Virtutea Aeronautică clasa Crucea de Aur”.

În urma acestui succes, susținută cu fonduri adunate prin colectă publică, Smaranda Brăescu a plecat în Statele Unite ale Americii (SUA).

La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a reușit să-și depășească performanțele anterioare, pe aeroportul din Sacramento, California, sărind cu parașuta de la o înălțime de 7.233 metri, doborând recordul deținut de americani. A stabilit astfel recordul mondial absolut (femei și bărbați) și primul record internațional absolut al României în domeniul sportului aerian.

După marele succes obținut în California, „regina înălțimilor”, cum a fost denumită Smaranda Brăescu, a devenit și prima femeie europeană brevetată ca pilot în SUA. În 1934, la New York, a urmat cursurile de pilotaj la aerodromul Curtiss Weight din Valley Stream, obținând brevetul de pilot civil. În 1936 își cumpără un avion englezesc de tip Hawk din donațiile și subvențiile ce i-au fost acordate, avion pe care l-a numit „Aurel Vlaicu”.

La 27 aprilie 1936, a traversat cu propriul ei avion Munții Iugoslaviei.

La 19 mai 1937, Smaranda Brăescu a făcut un raid la bordul avionului său, de 1.100 kilometri, în linie dreaptă, deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli (Libia). A zburat șase ore și zece minute până la Sorman (în apropiere de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forțat. De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena și, de acolo, survolând Bulgaria, a aterizat la București. A devenit astfel prima femeie-pilot din lume care s-a încumetat să parcurgă la bordul unui avion cu parametri tehnici relativ scăzuți o distanță atât de mare. Prin aceasta, zborul ei a fost considerat o performanță.

Următorul zbor l-a efectuat tot singură la bord. A acoperit ruta Londra–București cu escală la Paris, în condiții meteo deosebit de dificile. Ziarele din țară și străinătate au scris pe larg despre performanța obținută de o femeie, în condiții atât de vitrege.

La 9 mai 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu se afla în garnizoana din Trencin (Cehoslovacia) la dispoziția unei escadrile aviatice, misiunea ei constând în transportarea răniților, medicamentelor, utilajelor sanitare și personalului medical. Smaranda Brăescu a murit la 2 februarie 1948.

Surse: Site-ul www.aviatori.ro, Volumul Aripi Românești — Contribuții la istoricul aeronauticii, Wikipedia.

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.