”Badea Cârțan, omul care iubea cărțile mai mult decât oile” de Daniela Șontică

1075
Badea Cartan Columna lui Traian Daniela Sontica leviathan.ro

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roÎn 1896, mai multe ziare de la Roma scriau cu litere mari: ”Un dac a coborât din columnă” și publicau o fotografie cu românul Gheorghe Cârțan care mersese pe jos mai mult de o lună, pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian.

Badea Cârțan, țăranul născut în ținutul Făgărașului, a intrat în legendă pentru drumul în opinci pe care l-a făcut până la Roma. S-a născut la 24 ianuarie 1849 într-o familie cu șapte copii. Părinții l-au trimis la stână să învețe meseria de cioban. Dar el era tare dornic de cunoaștere și întreba tot felul de lucruri pe cei mari.

Într-o zi de vară senină, văzând crestele înalte ale Munților Făgăraș a întrebat ce oameni locuiesc dincolo de munți. I s-a spus că sunt români, iar el a spus foarte mirat: ”Dar noi nu suntem tot români? Aici de ce nu-i tot România?”

Badea Cârțan. Sursa foto Biblioteca din Aleșd
Badea Cârțan. Sursa foto: Biblioteca din Aleșd

A ocolit străjile ungurești și a ajuns la ciobanii din Argeș. Acolo l-a întâlnit pe intelectualul brașovean Ion Cotigă, de la care a învățat istoria neamului românesc. L-a impresionat cartea lui Bălcescu, ”Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”.

Mai întâi, a donat turma de oi Armatei Române și s-a înrolat voluntar în Războiul de Independență. I-a încolțit după aceea în minte o dorință. A mers la Viena, cerând să fie primit de împărat, ducând plângerea lui ca românii să fie toți uniți într-o singură țară. După doi ani de așteptări, badea Cârțan a dormit câteva nopți în temnițele vieneze pentru că a tot insistat să intre la împărat.

Cel mai mare vis a fost altul: să vadă Columna lui Traian de la Roma în care sunt sculptațiBadea Cârțan desen strămoșii daci luptându-se cu romanii. Și a plecat spre eterna Romă. A trecut prin Timișoara, Budapesta, Tirol, Alpii Sloveni, Apenini, Genova, Pisa, Livorno și, după 45 de zile de drumeție, a ajuns. ”Bine te-am găsit, maică Roma!”, a exclamat cărturarul autodidact.

Se spune că a îngenuncheat la baza Columnei, apoi, obosit de drum, s-a învelit în cojoc și a adormit. Dimineața, ziarele anunțau: ”Un dac a coborât de pe Columnă”.

La Legaţia României din Italia l-a cunoscut pe scriitorul Duiliu Zamfirescu, care în acea perioadă era ministrul reprezentant al României. În cele patru săptămâni cât a stat la Roma, badea Cârţan a fost invitat în repetate rânduri să cunoască diverse personalităţi italiene: profesori universitari, gazetari, oameni de artă, deputaţi şi senatori, fiind considerat ”un sol al poporului român”.

Badea Cârțan la Columna lui Traian
Badea Cârțan la Columna lui Traian

De la Roma, Gheorghe Cârţan a plecat la Veneţia, apoi, prin Trieste, spre ţară. La Cârţişoara a ajuns la 8 martie 1896. La 18 martie, a plecat spre Bucureşti, unde a fost oaspetele profesorului V. A. Urechia. Sosit în Bucureşti, a stârnit curiozitatea oamenilor politici și de cultură, deoarece reporterii au scris despre el. Devenise o legendă din timpul vieții, studenţii îl invitau la întrunirile lor și îl rugau să vorbească despre ”maica Roma” şi despre românii asupriţi în Transilvania. Era primit și la curtea regală, însuși Carol I a vorbit deseori cu el, apreciindu-i naționalismul și patriotismul.

La 10 iunie, același an, se afla acasă, în Transilvania, când a fost arestat de jandarmii unguri, care i-au confiscat fotografia cu Columna lui Traian şi alte fotografii primite cadou în Italia, precum şi cărţile pe care le deţinea. A fost bătut, iar la Făgăraş, la judecătorie, a fost întrebat: ”Ce treabă ai cu Roma şi cu România?” După două zile a fost eliberat, dar fotografiile și cărțile nu le-a mai mai primit înapoi.

Muzeul Badea Cârțan de la Cârțișoara, înființat în 1968
Muzeul Badea Cârțan de la Cârțișoara, înființat în 1968

A mai călătorit la Paris, unde era ocrotit și bine primit de studenții români. A mai fost și la Ierusalim, pentru că a vrut să vadă și mormântul Domnului, pentru Țara Sfântă primind bani de drum de la autoritățile de la București, care îl apreciau pentru dragostea sa de cultură și de istoria neamului.

Gheorghe Cârțan își vindea uneori turmele de oi pentru a cumpăra cărți din Regatul României și a le duce fraților transilvani. A primit și consistente donații de la cărturarii vremii: N. Iorga, V. A. Urechia, Spiru Haret, B. P. Hasdeu. Așa a făcut să circule dintr-o parte în alta a Carpaților peste 80.000 de cărți.

Morrmântul lui Badea Cârțan în Cimitirul Șețu din Sinaia
Mormântul lui Badea Cârțan în Cimitirul Șețu din Sinaia

Badea Cârțan nu putea avea un sfârșit pământesc mai potrivit decât acela de a-și da duhul într-o călătorie: s-a stins din viață în 1911, în localitatea Poiana Țapului din Munții Bucegi. A fost înmormântat în Cimitirul Șețu din Sinaia, iar pe mormântul lui scrie: ”Aici doarme Badea Cârțan, visând la întregirea neamului său!”

În satul natal de la poalele Făgărașului, numit acum Cârțișoara, se află un muzeu etnografic și memorial care îi poartă numele.

Vezi: arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.