Celebrarea Zilei Culturii Naționale – lansări de carte și conferința ”Eminescu în Transilvania” (11 ianuarie 2018, Tel Aviv)

615
eminescu

Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR), vă invită la un eveniment literar de excepție dedicat marelui poet național al României, Mihai Eminescu, sub egida Zilei Culturii Naționale. Evenimentul, în limba română, va avea loc joi, 11 ianuarie 2018, ora 17.00, la sediul ICR Tel Aviv (Blvd. Shaul Hamelech nr. 8, etaj 6).

Programul evenimentului:

Moderator: Edgard Bitel, ziarist, membru în comitetul executiv ASILR; Ion Cristofor, scriitor și critic literar: conferința ”Eminescu în Transilvania”, despre ”opera omului deplin al culturii românești” și legăturile lui profunde cu Transilvania în contextul aniversării Marii Uniri.

”Obârșia strămoșilor lui Mihai Eminescu este Transilvania. Cel mai recent biograf al poetului, Ion Roșu, reia ipoteza lansată de Dimitrie Vatamaniuc, a originilor transilvane a Eminovicilor. Strămoșii lui au descins în Țara de Sus după 1778. După unii cercetători, Blajul ar fi ținutul de baștină, după alții Banatul sau Rășinarii. Vom analiza toate aceste ipoteze. Legăturile lui Eminescu cu Transilvania sunt multiple. Debutul său se petrece în Familia lui Iosif Vulcan, cel care-i schimbă numele din Eminovici. Analizez legăturile lui cu Aron Pumnul, un alt ardelean. După moartea profesorului său preferat, Aron Pumnul, în anul 1866, Mihai Eminescu se lasă de şcoală şi porneşte de la Cernăuţi pe Drumul cel mare împărătesc spre capitala românismului – Blajul, cu gândul de a-şi da e examenele restante pentru a absolvi clasa a III-a. Ajuns în marginea Blajului pe dealul înalt numit Hula, el face un popas sub un tei impunător, azi «Teiul lui Eminescu», să privească panorama oraşului, de care îşi legase mari speranţe. Eminescu entuziasmat exclamă: «Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!»”.

Biografii lui Eminescu au cercetat această perioadă din viaţa poetului, scopul călătoriei lui Mihai Eminescu spre Blaj şi urmările acestei călătorii. Însuşi Eminescu, în romanul autobiografic Geniu pustiu” povesteşte călătoria sa spre Blaj din vara anului 1866: ”Într-o zi frumoasă de vară, îmi făcui legăturica, o pusei în vârful băţului şi-o luai la picior pe drumul cel mare împărătesc. Holdele miroseau şi se coceau de arşiţa soarelui… eu îmi pusesem pălăria în vârful capului astfel încât fruntea rămânea liberă şi goală şi fluieram alene un cântec monoton, şi numai lucii şi mari picături de sudoare îmi curgeau pe frunte deasupra obrazului”.

”Voi analiza îndeaproape legăturile poetului cu ardelenii, modul în care gazetarul va dezbate problemele românilor din această provincie istorică. De asemenea, voi analiza receptarea, entuziastă, a poeziei lui Eminescu în Transilvania, inclusiv cea din postumitate. Fără a trece sub tăcere studiul obtuz al canonicului Grama, dar și faptul că prima lucrare de doctorat dedicată lui Eminescu aparține unui ardelean.” – Ion Cristofor.

Recital de poezie în limbile română, ebraică și idiș – vor fi lecturate creații literare semnate de Mihai Eminescu, precum și poezii semnate de Ion Cristofor

Prelegerea ”Despre Eminescu în limba ebraică și limba idiș” susținută de prof. Lucian Zeev Herșcovici

Lansarea celor mai noi volume semnate de scriitori israelieni de origine română: Dragoste în amurg” de Ada Shaulov Enghelberg (prezintă: Magdalena Brătescu), Dadu” de Adina Rosenkranz Herșcovici (prezintă: prof. Lucian Zeev Herșcovici), O înghețată cu gust amar” și Autobuzul de noapte” de Madeleine Davidsohn (prezintă: Edgard Bitel), O vizită în Palestina” și O viață în întrebări și răspunsuri” de G. Mosari.

Programul muzical al serii va fi susținut de elevii Școlii de Muzică Akadma din Ashdod.

Aprecieri critice despre opera literară a lui Ion Cristofor: ”Poezia lui Ion Cristofor e gravă şi traversată de nelinişti, însă nicidecum sumbră. Întrebările ultime pe care şi le pune poetul se rostesc în gama generoasă a seninătăţii, a unei înţelegeri calme a muritudinii. Ion Cristofor scrutează, cu privirea aţintită şi cuvintele în alertă, toate semnele şi semnalele morţii intravitale, firescul acesteia nelăsând loc spaimelor deşirante, ci invitând, mai degrabă, la reculegeri şi replieri, la revalorări ale datelor existenţei.”Irina Petraș.

”Singurătatea, sentimentul captivităţii, declinul identificat în lucruri, dezamăgirile, toate acestea devin parcă obiect de studiu atent. Umanitarismul lui Ion Cristofor, care are cultul metaforei şi al echilibrului, stă în capacitatea de a le face suportabile. Ele nu mai aparţin vieţii, ci artei. Dar nu uneia rupte de concretul vieţii. De aici, din acest concret al vieţii, se naşte ironia amar-dezabuzată; tot de aici, implicarea etică. În fond, poezia lui Ion Cristofor este a unui sceptic care găseşte în melancolie o formă de a contracara prezentul degradat. Cerebralitatea lui ţine de modul de a face infernul suportabil.” – Mircea A. Diaconu.

Ion Cristofor (pseudonimul lui Ioan Cristofor Filipaş) s-a născut la 22 aprilie 1952, în com. Geaca (jud. Cluj). A absolvit Liceul industrial energetic din Cluj-Napoca (1972) şi Facultatea de Filologie din Cluj, secţia română-franceză (1976). Doctor în filologie cu lucrarea Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune” (2001) şi masterand al Facultăţii de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării din Cluj (2006). A debutat în ”Familia” (1969) și a fost redactor la revista ”Echinox” (1974–1976). Printre volumele publicate se numără: În odăile fulgerului”, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, cu o prefaţă de Petru Poantă; Cina pe mare”, poezii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988; Aron Cotruş, exilatul”, istorie literară, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999; Scriitori din Ţara Sfântă”, vol. I., eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000;Seneffe sau vocaţia dialogului”, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Marsyas”, poezie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001; Scriitori din Ţara Sfântă”, vol. II, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002; Scriitori din Ţara Sfântă”, vol. III, eseuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; Casa cu un singur perete”, poezie, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2004; Sărbătoare la ospiciu”, poezie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2004; Amurgul dimineţii. Convorbiri cu Gabriel M.Gurman”, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005; Românitate şi exil”, interviuri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006; O cuşcă pentru poet”, poezie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007; Oameni, gânduri şi cărţi”, interviuri, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008; Angore et taedio”, poezie, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009; Cine a dat foc Romei”, poezie, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010; Geamantanul de sticlă/The Glass Suitcase”, poezie (ediţie bilingvă româno-engleză, traducere de Dan Brudaşcu), Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2011. A fost colaborator la Dicţionarul scriitorilor români”, coordonare şi revizuire ştiinţifică de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (1995, 1998, 2001, 2002); Dicţionarul esenţial al scriitorilor români”, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (2001); Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004; Dicţionarul biografic al scriitorilor români”, coordonat de Aurel Sasu (2005).

Comentați via Facebook

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.