„Cică niște întrebări” de Ionuț Cristache

93
intrebari tableta ionut cristache (1)

in marginea filosofiei rubrica leviathan.roAm regăsit o tabletă de la sfârșitul anului 2014. Ca să vedeți cum se poate scrie istoria! Privim curioși către noul an, unii fac deja predicții importante, scriam eu pe 14 decembrie 2014. Rusia va anexa noi teritorii din Ucraina? Confruntat cu o criză economică serioasă, Putin nu va continua expansiunea țării sale. Oare?, mă întrebam eu atunci.

SUA nu va plasa trupe pentru a lupta împotriva Statului Islamic, deși acesta va reprezenta și în 2015 o amenințare majoră. Nici Ebola nu va mai fi ceea ce amenința să fie… Virusul va fi eradicat până la sfârșitul anului. Despre covid nu auzisem, desigur…

Și Hillary Clinton poate să rămână liniștită, nu va apărea un rival serios pentru ea. Habar nu aveau americanii ce urma să fie! Prețul petrolului va coborî sub cincizeci de dolari pe baril, mai ales că și cererea va rămâne în continuare… leneșă. Cum avea să fie cu lenea asta am simțit și noi!

Și să mai știți, spuneau prognozele, că nici moneda virtuală bitcoin nu se va prăbuși, sunt prea mulți bani pregătiți să fie aruncați pe piață, la schimb cu ea, cu valuta virtuală. Se mai spune și că Marea Britanie nu va ieși din UE și va avea un nou guvern, după viitoarele alegeri generale, iar Banca Centrală Europeană va adopta o relaxare cantitativă, la scară largă. A naibii relaxare, după cum aveam să vedem! Va scădea rata de creștere economică a Chinei sub șapte la sută, vor scădea prețurile pentru proprietățile de lux din Londra, India va avea creștere economică etc. Aceasta era numai o introducere, n-am curaj să vă reamintesc aici care erau prognozele pentru România.

Ce se întâmplă atunci când se sfârșește amintirea?, se întreba unul dintre personajele mele, într-o carte mai veche. Ca și scrisul, de altfel… Cuvintele care au alergat prin paginile poveștii s-au oprit fericite, la locurile lor. Și au apărut visele sumbre, toate au luat-o razna, tot așa cum se petrec lucrurile cu oamenii ajunși la bătrânețe. Ceva continuă să se mai învârtă prin căldura lor rătăcită. Să stai de pază… Măcar cinci minute… Să pășești prin beznă ca prin propria ta libertate… Să faci un pas și apoi să dispari… Atunci când o santinelă anonimă îți arată drumul periculos, să te întrebi. Și să dai o formă mai complicată unei lipse de speranță veche de când lumea.

Arhiva rubricii În marginea filosofiei de Ionuț Cristache 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.