Cronica moldo-germană (Cronica lui Ștefan cel Mare)

237
Cronica lui Stefan cel Mare

fila de calendar rubrica leviathan.roCu 519 ani în urmă, în 28 aprilie 1502, avea loc încheierea traducerii în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – Die Kronicke des Stephan Voyvoda, denumită și Cronica moldo–germană sau Cronica lui Ștefan cel Mare. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare şi cuprinde intervalul 1457–1499.

Cronica lui Ştefan cel Mare este una din cele mai vechi cronici româneşti, Ștefan Ciobanu aprecia că poate fi considerată chiar cea mai veche scrisă în limba germană, datează de la sfârşitul secolului al XV-lea. Cronica descoperită de profesorul polonez Olgierd Górka, în anii 1937, se integrează în grupul cronicilor slavo-române. În anii ’30, conform lui Ştefan Ciobanu, cronica era păstrată în Biblioteca Statului din München, la nr. 952. Cronica lui Ştefan cel Mare este o lucrare de mici dimensiuni, formată din 32 de file de manuscris, care cuprinde evenimentele cele mai importante din Moldova, din perioada 1457–1499. Se aseamănă foarte mult cu Cronica de la Bistrița, ambele conţin informaţii asemănătoare, deosebirea dintre cele două fiind motivaţia scrierii acestora. Cronica de la Bistriţa era destinată uzului în interiorul ţării, motiv pentru care prezintă informaţii despre boierii vremii şi despre viaţa bisericească a lui Ștefan cel Mare, în timp ce Cronica lui Ştefan cel Mare servea drept izvor de informaţii pentru exteriorul ţării, prezintă puţine detalii despre viaţa domnitorului, accentul fiind pus activitatea militară.

Cronica începe cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare ocupa scaunul domnesc al Moldovei. Urmează o prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.). Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi luptele dintre moldoveni şi armata Ţării Româneşti.

Ca stil de redactare a textelor, autorul foloseşte prezentarea laconică, sub forma unor ştiri scurte. O astfel de ştire este un eveniment din 1462 (6970): „În luna iunie, în ziua de 22, veni Ştefan Vodă înaintea Chiliei şi nu putu s-o cucerească. Ci a fost împuşcat cu o puşcă la glezna stângă. Atunci a plecat la Chilia”.

O altă caracteristică a acestei cronici este tipul de evenimente descrise. Cronica prezintă preponderent evenimente cu caracter militar sau războinic. Puţine relatări despre alte tipuri de evenimente pot fi regăsite în rândurile lucrării. Interesant este şi faptul că în paginile cronicii nu există nicio referire la contribuţia lui Ştefan în domeniul bisericesc, motiv pentru care cronica are o caracteristică laică.

Din cronică nu lipseşte portretul lui Ştefan cel Mare, mai ales acţiunile pline de cruzime ale acestuia, pe care autorul le consideră fapte vitejeşti. La anul 1470, Ştefan este descris astfel: „În luna februarie, în ziua de 27, Ştefan Vodă porni înspre Brăila şi Muntenia şi vărsă mult sânge şi arse târgul cu desăvârşire şi nu lăsă să trăiască pe copil în pântecele maicăi-sale şi spintecă sânul mamei şi spânzură copii de el”. O altă descriere a cruzimii lui Ştefan este descrisă în contextul luptelor cu armatele turcilor şi a muntenilor, formate din 13.000 de oameni, respectiv 6.000: „Dumnezeu îl ajută să-i ucidă pe toţi. Pe cei care-i prinse îi trase cruciş în ţeapă, prin buric, vreo 2300”.

Surse: Enciclopedia României; Ștefan Ciobanu, Cronica epocii lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1937; Centrul de documentare „Dimitrie Gusti”al Societății Române de Radiodifuziune.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.