În anul 2020 întreaga lume culturală a comemorat 350 de ani de la moartea lui Jan Comenius (Komenský), născut în Moravia, învăţat, pedagog şi teolog de renume european. Este una din personalităţile centrale ale memoriei cehe şi europene şi rămâne elementul de bază naţional, confesional şi profesional al identităţii colective. Cu prilejul jubileului, Cancelaria preşedintelui Republicii Cehe şi Admnistraţia Castelului Praghez împreună cu Muzeul regional din Moravia au pregătit expoziţia Comenius 1592–1670. Perioada dintre minte şi nebunie. Jan Amos Komenský şi lumea lui, care îl prezintă pe Komenský în contextul larg al epocii, amintind în acelaşi timp mesajul lui actual şi în prezent.
Este una dintre primele expoziţii deschise după luni de zile, când galeriile şi muzeele au fost închise din cauza pandemiei, ne putem bucura la Praga, în fosta Sală de echitaţie (Jízdárna) a Castelului Praghez. Vizitatorii pot admira circa 500 de exponate împrumutate de 80 de instituţii din mai multe ţări.
Expoziţia este împărţită în şase secţii care îl prezintă pe Komenský şi epoca sa în conexiuni temporale şi spaţiale. Primele secţiuni, Marele teatru: Imaginile omului şi lumii, Societatea despărţită şi Europa în război şi pace se axează pe perioada în care s-a desfăşurat viaţa „învăţătorului poporului“ şi pe temele centrale ale istoriei culturale din secolele XVI şi XVII.
Partea expoziţiei intitulată Atelierul umanităţii ne arată Europa ca spaţiu de comunicare intelectuală şi de schimb cultural fructuos. Expoziţia evocă metaforic tiparniţa, dominanta fiind presa tiparniţei completată cu alte obiecte autentice ale tipografiilor de epocă, axându-se pe tiparniţa din Kralice, centrele editoriale (Frankfurt, Leipzig) şi ulterior Amsterdam.
Axa întregii expoziţii o constituie Pelerinajul prin viaţă al lui Jan Amos Komenský, printr-o serie de obiecte unicat care ne fac cunoscut destinul acestui „om al dorinţei“. Secţia care încheie expoziţia Komenský ca simbol, icoană şi monument ne prezintă imaginile schimbătoare ale personalităţii şi operei lui Komenský la trei secole şi jumătate de la moarte: de la glorie, uitare şi neînţelegere până la apoteoza finală de care este legat şi pericolul dezinterpretării. O parte independentă o constituie o selecţie reprezentativă a portretelor sau sculpturilor reprezentându-l pe Komenský şi imagini din viaţa acestuia.
Pentru Jan Amos Komenský, ideile centrale au fost armonia şi viaţa activă. Armonia este greu accesibilă şi în lumea actuală. „Lupta lui Komenský pentru ordinea lumii îmi pare azi la fel de dificilă ca şi în epoca lui”, a spus ministrul culturii, Lubomír Zaorálek la deschiderea expoziţiei. A amintit că familia lui Jan Amos a fost afectată de loviturile ciumei, deci a fost confruntat cu o tragedie asemănătoare cu cea de care a fost lumea anul trecut.
Pe lângă faptul că se considera preot şi teolog, s-a angajat şi politic. Spre sfârşitul vieţii a încercat să instaureze pacea între Anglia şi Olanda, a scris lucrarea Mesagerul păcii.
„Efortul său de a preveni războaiele şi violenţa, caracteristic mai ales pentru ultimii ani de viaţă, îmi pare astăzi o problemă la fel de gravă ca şi atunci”, a adăugat ministrul. După părerea lui acest efort ar putea face astăzi din Komenský, un om mai puţin naiv şi idealist decât părea în decursul anilor.
„Fără îndoială una din cele mai mari personalităţi care şi-au declarat originea cehă”, declară istoricul de artă Vít Vlnas. „A acţionat cu atâta mândrie şi necondiţionat, în ciuda faptului că a fost silit să-şi petreacă cea mai mare parte a vieţii în străinătate. Tot din acest motiv a devenit chiar cel mai mare învăţat ceh de renume internaţional.”
Expoziţia este accesibilă zilnic până pe data de 31 mai 2021, între orele 10.00–18.00. Comemorarea a început acum doi ani, a inclus 14 acţiuni de la conferinţe ştiinţifice la un concurs de art pentru copii. Programul iniţial a fost din păcate modificat de pandemie.
Corespondență de la Praga
