”Gheorghe Țițeica îi făcea pe elevi să iubească matematica” de Daniela Șontică

838
Daniela Șontică Gheorghe Titeica memor leviathan.ro

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roGheorghe Țițeica este un nume celebru în știința românească. A fost un remarcabil matematician şi pedagog, profesor la Universitatea şi la Şcoala Politehnică din Bucureşti, membru al Academiei Române şi al mai multor academii străine, doctor honoris causa al Universităţii din Varşovia.

Matematicianul a trăit între anii 1873–1939 și este creatorul unor capitole din geometria diferenţială proiectivă şi afină, unde a introdus noi clase de suprafeţe, curbe şi reţele care îi poartă numele. Prin numeroasele lucrări de matematică elementară şi de popularizare a ştiinţei, a contribuit la ridicarea nivelului învăţământului matematic din România.

Împreună cu alți matematicieni, Țițeica a înfiinţat revistele ”Natura” și ”Mathematica” și a colaborat la ”Gazeta Matematică”.

Impresionantă era nu doar capacitatea sa strălucită de a face raționamente logice, de a găsi soluții și căi noi în studiul geometriei și trigonometriei, ci și latura sa umană. Din bursa de studii ”Eufrosin Poteca”, pe care a primit-o la liceu şi din banii obținuți din meditaţiile pe care le dădea, şi-a ajutat constant familia, întrucât tatăl său murise de timpuriu.v

Gheorghe Țițeica a intrat pe primul loc la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti, iar apoi a studiat matematica la Facultatea de Ştiinţe de la Universitatea din Bucureşti. Acolo, cel mai mult l-a impresionat Spiru Haret, dar și profesorul era uimit de inteligența studentului.

În 1895 a obţinut licenţa în matematici şi a fost numit profesor suplinitor la Seminarul ”Nifon Mitropolitul” din București. În anul următor, a plecat la studii la Paris, întorcându-se în țară cu teza de doctora susținută în Orașul Luminilor.

În toamna lui 1899, pe când avea doar 27 de ani, i s-a încredinţat cursul de Calcul diferenţial şi integral la Universitatea din Bucureşti, devenind, un an mai târziu profesor la catedra de Geometrie analitică şi trigonometrie sferică.

Era extrem de apreciat pentru felul plăcut în care făcea înțeleasă matematica, nelăsând ca vreunul din studenții săi să plece de la curs fără să fi înțeles complet materia.

Amintirea luminoasă a familiei marelui matematician se păstrează atât în urbea natală, cât și în locul de unde provin părinții săi, în județul Buzău. Din monografia Gheorghe Ţiţeica – Strămoşii, viaţa şi urmaşii”, scrisă de Marian Rizea și Cristina Neamțu-Rizea, aflăm:

”Părinţii săi, Stanca şi Radu Ţiţei (nu Ţiţeica), originari din localitatea Cilibia, judeţul Buzău, înainte de a se stabili la Turnu-Severin, erau cunoscuţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca fiind din neamul «lu’ Ministeru», iar rude ale lor, la a patra generaţie, care locuiesc astăzi în satele Mânzu, Poşta, Bentu şi Găvăneşti sunt mândre de distinsul lor înaintaş. Copiii savantului Gheorghe Ţiţeica, Radu, Gabriela şi Şerban, au dus mai departe tradiţia părintelui lor şi au devenit profesori universitari de marcă în domeniul chimiei, geologiei, fizicii şi matematicii, primii primind premii ale Academiei Române, iar cel de-al treilea a devenit membru şi vicepreşedinte al acestei renumite instituţii.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.