• Nouă, românilor, ni s-a născut o țară cam târziu și prea devreme am părăsit-o.
• Unii preferă o viroză decât să se „infecteze” cu vreun adevăr științific.
• O interacțiune optimă individ uman (natură umană) și societate (condiție umană): individul oferă societății resurse noi, iar societatea produce continuu stimuli pentru actualizarea potențialităților umane.
• Nu mai închinați ode expertului! El poate fi, oricând, înlocuit de un computer. Doar omul poate fi un sintetizator; el prelucrează informații și le valorifică cu înțelepciune în soluții benefice și durabile. În limbaj științific, combină cunoașterea cu conștientizarea.
• Trăim un timp al extremelor. Până și clima s-a molipsit…
• Uneori, am impresia că Nietzsche inventează câte un paradox pentru a ajunge cât mai aproape de un non-sens. Dincolo ar putea fi, oare, „mântuirea” pentru care bântuim pe această planetă, cu ochii spre cer?
• În interacțiune cu natura, orice constrângere aduce durere și distrugere. Este prielnică doar stimularea.
• Nu știu dacă iubirea este cea mai puternică forță a Universului, cum intuia Einstein, dar sunt sigur că este cea mai puternică forță interioară a omului.
• Cel mai clar indiciu al înstrăinării omului de propria-i umanitate este faptul că, în loc să ne unească, credința ne dezbină.
• Toate vorbele s-au cam spus, dar nu au rodit, încă, înțelegerile.
• Credința e vitală, dar dacă o ortodoxizăm, o catolicizăm, o musulmanizăm, o mozaicizăm sau cine știe ce franjuri îi mai punem, o pulverizăm în dihotomie.
Arhiva rubricii Al treilea ochi de Nicolae Lotreanu
Arhiva rubricii Receptare și comunicare de Nicolae Lotreanu
Vezi și arhiva rubricii Patologie politică: realități românești de Nicolae Lotreanu
