Acum 133 de ani (28 aprilie 1887) apărea Legea pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Bacteriologie, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş. În prezent, poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş”. Institutul a fost înființat ca Institut de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul intră în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”, fapt ce nu a împiedicat pensionarea profesorului Babeș pe data de 1 octombrie 1926. Profesorul Victor Babeș a decedat scurt timp după pensionare, la 19 octombrie 1926.
Inițial, institutul a funcționat, sub conducerea lui Victor Babeș, de la început și până în anul 1899, în vechiul palat al familiei Brâncoveanu, pe terenul dintre Palatul de Justiție din București și clădirea Teatrului de Operetă (demolată între timp), pe malul drept al Dâmboviței, în fața Căii Victoriei, unde se înalță în prezent blocul-turn. Vechiul palat al Brâncovenilor era o clădire enormă, dar dărăpănată, care servise un timp și ca reședință domnească pentru Gheorghe Bibescu. Din 1899 institutul funcționează neîntrerupt în clădirea de pe Splaiul Independenței nr. 99-101, creată de arhitectul francez Louis Blanc.
Institutul a fost conceput inițial ca o școală practică superioară pentru toți cei din domeniul sanitar, un institut medical complex asemenea Institutului Pasteur de la Paris, având secții de anatomie patologică, bacteriologie, vaccinare antirabică, patologie veterinară, serologie și chimie.
Victor Babeș (4 iulie 1854, Viena–19 octombrie 1926, București), bacteriolog și morfopatolog, membru al Academiei Române din 1893. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume prin care a pus bazele moderne ale acestei științe, tratat intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885). Între anii 1885–1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch. În 1881 primește titlul de conferențiar (docent privat) iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887, Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteorologie. Pe lângă activitatea științifică, Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în special în combaterea și prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca și tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esența socială a acesteia și în 1907 a susținut: „Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale,vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor”.
De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinei profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc.
Arhiva rubricii Filă de calendar
