„Să fii veșnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii optimist, să te simți bine, să ai un ideal în viață pentru care să lupți și pe care să îl cucerești.” – Prof. Dr. Ana Aslan
La data de 22 ianuarie 1952 se înfiinţa Institutul de Gerontologie şi Geriatrie, primul de acest fel din lume, conducerea fiind încredinţată de la început marii doamne a geriatriei şi gerontologiei româneşti şi internaţionale, prof. dr. Ana Aslan. A devenit Institut Naţional în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”.
Încă de la înființare, până în anul 1988, Institutul a fost condus de acad. prof. dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate: asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială. În 1964 președintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie țărilor dezvoltate.
În anul 1974 Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior și spațiile largi, situată într-un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni. Clădirea din strada Mănăstirea Căldărușani, nr. 9, care este și sediul central al Institutului, face parte din patrimoniul arhitectural, fiind o creație a lui I. D. Berindei, cu decorațiuni de ceramică în stil românesc.
Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbătrânire a fost elaborat între anii 1946 și 1956 de prof. dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale. Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării Novocaina – factor eutrofic și întineritor, publicată împreuna cu prof. C. I. Parhon, în 1955. Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima dată lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
Arhiva rubricii Filă de calendar
