Ion Creangă
Motto: „Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relațiile interumane. În lume va exista o generație de idioți!”– Albert Einstein
Esenţă pur românească, Creangă (1) este iubit de noi toți pentru ceea ce ne-a oferit.
Ca și Eminescu, al cărui văzduh tămâiet nu poate fi redat în nicio altă limbă, Creangă nu poate fi tradus fără a i se pierde din nuanţe. Expresiile tipic moldoveneşti, snoavele, zicalele sunt însăşi amprenta noastră genetică, iar felul cum rezonează un cuvânt scris de Creangă are semnificații numai de noi simțite. „De unde culege dracu surcele, eu am tăiat lemne…”
Viața la ţară, cireşele de furat, caprele, iubirile curate, năzbâtiile, mirosul pământului, oamenii, preotul, mâncatul la masa joasă de lemn încă există… Cine mai are bunici ştie.
Din tragismul expresiei lui Creangă se nasc frumusețea, pofta de viaţă, surpriza, voluptatea, fantasticul, basmul. Pe măsură ce mă cufundam în contemplarea trăsăturilor sale, m-au frapat ochii… Ochii lui Creangă sunt dovada intensităţii cu care a trăit, a sensibilităţii sale de artist şi de om. Paradoxal, nimic din chipul lui nu lasă să se întrevadă umorul, voluptatea și, mai ales, curajul de a ataca într-o manieră plastică inimitabilă, teme „buruienoase”, pe care mari actori din zilele noastre le interpretează cu o savoare tonică, provocând publicul pudibond la o reacţie…
Fericiți cei ce au copilărit la sat şi care se regăsesc în poveştile marelui moldovean. Îmi este milă de copiii din ziua de azi, prizonieri, fără să ştie, ai unor ifose moderniste, în care inteligenţa vie, sclipitoare, creatoare, nativă, plăcerea cititului sunt vechituri înlocuite de jocurile pe telefon.
Poveștile lui Creangă sunt pentru toate vârstele şi ne reamintesc neîncetat că suntem copii pe tot parcursul vieţii. În Creangă se află plămada ADN-ului nostru. Maestru în jonglarea cu realul, cu metafora, cu simbolul, Creangă ne forţează imaginaţia, care „te ajută să cuprinzi întreaga lume”. (Einstein).
20 iunie 2020
________
(1) 1 martie 1937, Humulești, jud. Neamț–31 decembrie 1889, Iași. Dupa mitrica (condica de nou-născuți) satului Humulesti, data nașterii ar fi 10 iunie 1839. Documentul a fost publicat de Gh. Ungureanu. Istoriile literare, cel puțin cele de nivel academic, nu acceptă această dată, luând în considerare mărturia autorului: „Sunt născut la 1 martie 1837 în satul din Humulești, județul Neamțului, Plasa de Sus, din părinți români: Ștefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda, născută David Creangă, din satul Pipirig, județul Neamțului…” (Fragment de biografie). (N. red.)
Mihail Sadoveanu citește din Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Înregistrare din Fonoteca de Aur a Societății Române de Radiodifuziune
https://www.youtube.com/watch?v=75ppc2yGlF8
Vezi: Arhiva rubricii „Galerie de portrete” de Adina Romanescu
