Jocul democratic actual este sterilizant. El presupune preferințe politice diferite, cu cât mai variate cu atât mai bine, fărâmițarea reacțiilor de massă, în așa fel încât un protest de stradă să nu atingă un vârf de necontrolat, dezbateri aprinse și militantism, grupări politice, cu tendințe sectare ori oneroase, numite partide. Părerile sunt oricând preferate cunoștințelor (considerate, adesea, ca inspiratoare de dictaturi), originalitatea sau creativitatea sunt suspectate de voluntarism periculos. Acest joc inspiră toleranță fără limite pentru contestații minore, chiar dacă sunt agresive, ori penibile, și intransigență virulentă față de cele inovative.
Se asigură astfel un câmp vast pentru manipulare, pentru influențe subliminale, care întrețin un conformism morbid, și pentru expansiunea conspirațiilor de toate culorile. Rezultatul – derută, amăgire, vehemență, superficialitate și vulgaritate; loc din ce în ce mai puțin pentru tendințele unor evoluții reale ale mediului politic.
Ar fi nevoie de un răspuns comunitar cu adevărat consistent: actualele ONG-uri devin cu ușurință focare de superficialitate și manipulare, iar ceea ce se numește inadecvat „societate civilă” a devenit o sintagmă fără conținut. Kratos pare să țină sub control total demos.
În căutarea unei alternative, un început posibil al fi apariția unor COMUNITĂȚI PENTRU O VIAȚĂ SOCIALĂ CONȘTIENTĂ, care, treptat, ar deveni nuclee ale unui sistem politic propice actualizării și afirmării potențialităților umane și ar putea genera un flux de expansiune a calității umane. O trecere necesară de la putere, la potențarea calităților umane. După cum știm însă, inițiativele consistente sunt atribute ale individualităților – rare și nu prea dornice de angajare. Dar, încă, mai este timp…
Arhiva rubricii Al treilea ochi de Nicolae Lotreanu
Arhiva rubricii Receptare și comunicare de Nicolae Lotreanu
Vezi și arhiva rubricii Patologie politică: realități românești de Nicolae Lotreanu
