La 15 august sărbătorim Adormirea Maicii Domnului. Acest sfârșit al vieții pământești a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este un motiv de mare bucurie și în nici un caz de întristare, întrucât ea a ajuns lângă Fiul ei iubit. În plus, Maica Domnului este mijlocitoarea noastră la Tronul Ceresc.
Plecarea din lume i-a fost vestită de un înger
Despre momentul adormirii și mutării ei la cer au scris istoricii bisericești și unii Sfinți Părinți. Plecarea sa din lume i-a fost vestită din timp de un înger. Apostolii au fost chemați pentru aceasta din lumea întreagă să-și ia rămas-bun. Binecuvântându-i, Maica Sfântă s-a mutat la cer. Trupul ei sfânt a fost mutat în sicriu de Sfinții Petru și Pavel, în timp ce Evanghelistul Ioan tămâia sicriul, iar prietenele sale plângeau că le părăsește. Au pecetluit mormântul și au stat lângă el trei zile și trei nopți ascultând cântările de îngeri care se auzeau de acolo. Sfântul Apostol Toma nu a putut însă ajunge la timp la îngroparea Maicii Domnului, fiind plecat să propovăduiască în India. Când a sosit și el în Ghetsimani, erau deja trei zile de la îngropare și, întristat, s-a rugat de ceilalți apostoli să deschidă mormântul ca să vadă și el pentru ultima oară sfântul trup. Au făcut așa, dar n-au mai găsit trupul așezat acolo, pentru că Hristos îl luase la El. Se afla înăuntrul mormântului numai giulgiul, ca mărturie că acolo a fost trupul neînsuflețit al Maicii Domnului și a plecării ei cu totul la ceruri.
Cea mai iubită și venerată dintre sfinți
Maica Domnului era de o frumusețe morală, dar și fizică de neînchipuit, nici nu se putea să fie altfel cea care era ”cea plină de daruri” și pe care Dumnezeu a găsit-o vrednică să poarte în pântecele ei pe Fiul Său, spre a se naște om ca noi, pentru a ne lua asupra-Și toate neputințele și a se răstigni pentru noi.
Prea Curata Fecioară Maria este pentru tot creștinul drept-măritor cea mai iubită și venerată dintre sfinți. A devenit Mama lui Dumnezeu Fiul, rămânând prin minune dumnezeiească Fecioară și după naștere.
Epifanie Monahul, în lucrarea ”Cuvânt despre viața Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și anii ei”, ne zugrăvește chipul Maicii Domnului: ”De statură era mijlocie, iar unii spun că era ceva peste cea mijlocie, pielea avea culoarea grâului, părul blonziu, ochii frumoși de culoarea alunii aurii, sprâncene negre, nasul drept, mâinile, degetele și fața lungi, plină de grație și frumusețe dumnezeiască, neînfumurată, nesofisticată, neatinsă de moliciune, având o smerenie covârșitoare, de aceea cum însăși a zis, a căutat spre ea Dumnezeu când L-a mărit pe Domnul (Lc 1, 46-48); iubea și purta haine nevopsite, martor fiind sfântul ei văl (maphorion)”. Același părinte, inspirat de izvoare vechi bisericești, scrie despre viețuirea în templu a Fecioarei Maria, care a fost adusă acolo de către rudele sale pe când avea doar trei ani, după cum fusese promisă de drepții ei părinți. ”Iar purtarea ei era aceasta: serioasă în toate, vorbind puțin, repede la ascultare, plăcută la vorbă, lipsită de îndrăzneală față de orice om, fără să râdă, netulburată, fără să se mânie, închinătoare, respectuoasă, cinstind și închinându-se oricărui om, astfel încât toți se mirau de înțelegerea și vorba ei”, scrie același Epifanie.
”Înveșmântată în văl de aur și gătită în culori felurite”
Sfântul Maxim Mărturisitorul tâlcuiește numirile bogate cu care David a proorocit de mult frumusețea celei care avea să-L nască pe Hristos. Versetul ”E înveșmântată în văl de aur și gătită în culori felurite” (Ps, 44, 11) vrea să ne arate că ”harurile și podoabele Fericitei Fecioare sunt și ele felurite și toate sunt aduse și gătite de unicul Duh Sfânt”; ”De aceea, Scriptura vorbește despre înfățișarea ei trupească și despre podoabele ei, fiindcă totul la ea a fost minunat, faimos și vestit. […] S-a îmbrăcat în frumusețe și s-a încins în tărie, și de aceea este potrivit să rostim despre ea și cuvântul următor: «S-a bucurat în zilele de pe urmă» (Ps 29, 44) ca Împărăteasa a toate”, spune Sfântul Maxim.
Tot el se referă la frumusețea de nedescris a sufletului ei curat: ”Femei fără număr au avut bogății spirituale sau materiale. Multe au avut putere, dar tu le-ai întrecut pe toate prin fire și prin cunoaștere, ai sporit mai mult decât toate în harul dumnezeiesc printr-o naștere mai presus de fire”.
Profetul David scrisese mai demult prin descoperire divină despre frumusețea Fecioarei: ”Muntele lui Dumnezeu în care a binevoit Dumnezeu să locuiască”, ”chivotul sfințirii pentru odihna Domnului”, ”Sionul care a plăcut lui Dumnezeu și pe care Și l-a ales drept sălaș”. Elisabeta, verișoara ei și mama Sfântului Ioan Botezătorul, s-a umplut de Duhul Sfânt și a lăudat-o pe Maica Domnului astfel: ”Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecului tău!”. Această laudă conține în ea și o proorocie, întrucât Maica Domnului a fost, este și va fi mereu binecuvântată și venerată de toți creștinii drept-măritori.
________
Despre Icoana Maicii Domnului din Vladimir (Vladimirskaia), posibil pictată de Sf. Evanghelist Luca, click aici.
Vezi și: Fecioara Maria în iconografie și pictură
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
