Memorialul tăcerii din Cehia, care comemorează, ca în fiecare an, distrugerea lagărului din Terezín, reacţionează la cuvintele preşedintelui Volodimir Zelenski despre bombardarea memorialului ucrainean al masacrului nazist al evreilor din anul 1941. Reprezentanţii Memorialului atenţionează de multă vreme asupra evenimentelor tragice ale regimurilor totalitare, pentru a nu se repet. Anul trecut Memorialul a amintit prin fotografiile lui Karel Cudlín evenimentele legate de locul monumentului ucrainean Babí Jar, iar acum pregătesc o acţiune dedicată celui mai mare genocid al cetăţenilor cehoslovaci din istoria ţării – distrugerea lagărului (ghetto-ului) din Terezín. Aceasta s-a petrecut în noaptea dintre 8 şi 9 martie 1944.
În contextul războiului din Ucraina, Memorialul tăcerii face apel la evenimente istorice precum masacrul de la Terezin sau la evenimente de tipul eșecului de la München al diplomației occidentale care se retrage din faţa lui Hitler în anul 1938.
„Ce rost are să repeți timp de 80 ani, «nu se va repeta niciodată», când lumea tace în momentul în care bomba cade asupra lui Babí Jar? Cel puțin 5 morți. Istoria se repetă”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Twitter. Colecția de picturi fotografice de la Babí Jar a fost expusă recent în Gara Bubny din Praga, de pe peronul căreia o parte a prizonierilor a plecat spre ghetoul Terezín. „Anul trecut am avut un dialog despre cicatricile actuale ale locurilor de memorie, astăzi urmărim noi răni deschise – în locuri care își amintesc deja crimele de război. Trecutul a devenit realitate și ar fi bine să nu ne mai întrebăm. Lucrăm cu memoria de zeci de ani și comemorăm evenimentele teribile ale totalitarismului secolului XX. Ca să nu se repete, să căutăm modalități de a-i ajuta pe cei atacați pe nedrept.”, a spus Pavel Štingl, directorul Memorialului Tăcerii.
Comemorarea BIIb (desemnarea blocului Auschwitz, unde se afla tabăra de familie Terezín) dedicată exterminării lagărului va avea loc anul acesta marți, 8 martie de la ora 17.00, sub forma unei premiere online a unui documentar filmat la gara Bubny. Filmul de șapte minute va include graffiti, muzică și teatru unic. Proiecția de la standurile www.pamatnikticha.cz va oferi un concert de cameră montat pe peronul gării Bubny, a cărui amenajare va combina mai multe activități culturale. Duo-ul format din violoncelistul Michal Kaňka și violonistul Jan Schulmeister va interpreta două dansuri hasidice de Zikmund Schul și un fragment din Preludiul din Suita nr. 3 în Do major de Johann Sebastian Bach. Pe fondul unui spectacol muzical plasat în actuala staţie feroviară, vechea gară prinde viață printr-o repetiție teatrală, unde elevii de la Liceul Şcoala Naturală pregătesc o producție bazată pe un text comemorativ de Petr Ginz, poet, artist și editor al unei reviste pentru copii din Terezín, numită „Vedem”. Alături de muzicieni, documentarul prezintă artiști care creează graffiti tematice unice inspirate din amintirile Ditei Krausová pe peronul gării Bubny.
Dita Krausová face parte din clubul de prieteni ai Memorialului tăcerii. Împreună cu familia sa a fost deportată în anul 1942 la Terezín şi ulterior la Auschwitz. În mod miraculos, a fost selectată cu puțin timp înainte de lichidarea acesteia și a călătorit cu un transport de lucru la Hamburg, de unde a fost transferată în tabăra Bergen-Belsen. După război, a emigrat în Israel, unde a scris romanul autobiografic Deferred Life. Povestea ei de viață a stat la baza unui bestseller cu titlul Bibliotecarul de la Auschwitz.
Graffiti, realizate mai ales în spațiile deschise ale orașelor, este adesea criticată pentru agresivitatea și „murdărirea” zonelor urbane. Cu toate acestea, potrivit autorului documentului și directorului Memorialului Tăcerii, Pavel Štingl, graffiti-ul poartă simbolic libertatea de expresie a tinerilor dintr-o anumită generație: „Consider că este un experiment remarcabil să folosești această formă de exprimare liberă pentru a concepe uciderea în masă a unui grup de oameni de toate vârstele. Foarte posibil, au vrut să lase în urmă altceva decât o moștenire a morții violente. Probabil că nu ar fi mulțumiți de starea actuală a locului, care se presupune că amintește de poveștile lor. Este cu atât mai valoros pentru noi să ne amintim de BIIb cu un stil artistic care este provocator, tipic pentru condiția actuală a unui loc de memorie dedicat a 50.000 de cetățeni praghezi de origine evreiască deportați.”
Comemorarea BIIb este organizată de Memorialul Tăcerii în cooperare cu Institutul Compozitorilor Terezín, Liceul Şcoala Naturală, Ministerul Culturii al Republicii Cehe, Primăria Municipiului Praga, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe, Muzeul Evreiesc din Praga, Institutul de Inițiativă Terezín, Fundația Arnošt Lustig, DOX Centrul de Artă Contemporană, Speranța Eternă, Memorialul Terezín și proiectul Musica Non Grata al Teatrului Național.
Partenerul evenimentului este Robert Řehák, Reprezentant Special pentru Holocaust, Dialog Interconfesional și Libertatea Religiei al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
Corespondență de la Praga
