Mihail Sebastian

290
Mihail Sebastian, portret de Adina Romanescu, 2016. Inedit
Mihail Sebastian, portret de Adina Romanescu, 2016. Inedit

fila de calendar rubrica leviathan.ro„Iată! E inutil să fugi de singurul gând care te urmăreşte; e inutil să cauţi uitarea în mici jocuri imbecile. Până la urmă va trebui să-l priveşti în faţă, să-l accepţi.”

„Nu cer nimănui să fie bun sau rău, frumos sau urât, canalie sau înger. Îi cer numai să fie ceva care să nu existe decât o singură dată.”

„Când vrei să dăruieşti altuia o emoţie proprie ţie şi te slujeşti pentru asta de mijlocul ingrat al argumentului, rişti nu numai să nu izbuteşti a convinge, dar să-ţi bagatelizezi entuziasmul, spunându-l într-un chip străin lui.”

„Omul în sacou este supus erorilor. Omul în uniformă este infailibil. Rareori umanitatea a avut înaintea ei atâtea comodităţi de a-şi rezolva problemele interioare.”

”Cuvintele, gândurile treceau prin el pustii. Se simţea ca un instrument cu coardele rupte, fără rezonanţă, fără căldură. Nimic nu răspundea în el, nici gânduri, nici amintiri.”

Mihail Sebastian

Romancier, dramaturg, critic literar român de origine evreiască, activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală, Mihail Sebastian (numele real, Iosef Hechter) s-a născut la Brăila, la 18 octombrie 1907. După moartea lui subită, la data de 29 mai 1945 (lovit de un camion pe Bd. Magheru), posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când Jurnalul, care rămăsese peste 50 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.

Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică l-a cauzat prefața antisemită a lui Ionescu la romanul De două mii de ani, prefață pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut Jurnalul (1935–1944).

A debutat în literatură în 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet găsit, apoi în același an a publicat un volum de nuvele, Femei.

A publicat romane, Orașul cu salcâmi (1935) (roman al adolescenței), Accidentul (1940), influențate de Marcel Proust, Gustave Flaubert și de alți romancieri francezi. În anul 1934 publică De două mii de ani, de această dată despre ce înseamnă să fii evreu în România. Cartea a căpătat o celebritate nedorită, mai ales în urma prefeței semnată de magistrul lui Sebastian și al generației sale, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca să fundamenteze antisemitismul din perspectivă teologală, conchizând că evreii nu au nici o putință de salvare întrucât sunt evrei. La scurt timp va publica și Cum am devenit huligan (1935), în care adună articolele apărute în presă, care reprezintă un dosar al receptării operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul Falsificatorii de bani (Les Faux Monnayeurs).

Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanța, Ultima oră. Piesa Insula a rămas neterminată.

Manuscrisul inițial al romanului Accidentul, cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian în Franța, iar autorul nu l-a mai găsit. A fost nevoit să-l rescrie de la zero. Piesele sale Steaua fără nume, Ultima oră și Jocul de-a vacanța au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproducție româno-franceză (Mona, l’étoile sans nom [Mona, steaua fără nume], 1966), în care rolul principal feminin a fost interpretat de Marina Vlady.

Pe 1 martie 1944, în actuala sală a Teatrului de Comedie, care atunci aparţinea Teatrului Alhambra, a avut loc premiera absolută a piesei Steaua fără nume de Mihail Sebastian, în regia lui Soare Z. Soare. Din distribuţia spectacolului făceau parte Radu Beligan (Miroiu), Maria Mohor (Mona), Nora Piacentini (D-ra Cucu), Nineta Gusti (O elevă), Mircea Şeptilici (Grig), Marcel Anghelescu (Șeful gării), V. Brezianu (Udrea). Decoruri: Mircea Șeptilici.

Ca autor al piesei, a fost menționat Ștefan Enescu, avocat, care locuia în același bloc cu Mihail Sebastian, care nu și-a putut asuma la premieră paternitatea piesei din cauza originii sale evreiești (legea vremii intezicând aparițiile publice ale evreilor). Ștefan Enescu, iubitor de teatru și fost coleg al scriitorului la Liceul ”Nicolae Bălcescu” din Brăila, a consimțit să apară ca autor. Adevărata paternitate a fost dezvăluită după 23 august 1944 într-o scrisoare publicată de Mihail Sebastian și Ștefan Enescu.

Detalii: https://www.stelian-tanase.ro/povestea-stelei-fara-nume/

Teatrul Național Radiofonic: Steaua fără nume de Mihail Sebastian. Regia artistică: Mihai Zirra. În distributie: Radu Beligan, Simona Bondoc, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Sandu Sticlaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Ion Iliescu, Rodica Suciu-Stroescu, Florin Scărlătescu, Nucu Păunescu, Marcel Anghelescu, Constantin Brezeanu. Înregistrare din 1954.

Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian. Adapatrea și regia artistică: Mihai Zirra.În distribuţie: Radu Beligan, Raluca Zamfirescu, Mircea Constantinescu, Ion Ulmeni, Puiu Cristescu, Dina Cocea, Colea Răutu, Nae Roman, Silvia Dumitrescu-Timică, Miţura Arghezi, Marcel Anghelescu. Înregistrare din 1957

Ultima oră de Mihail Sebastian. Adaptarea și regia artistică: Dan Puican. În distribuţie: George Constantin, Marin Moraru, Dana Dogaru, Victor Rebengiuc, Petre Gheorghiu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Lucia Mureşan, Mihai Fotino, Cornel Vulpe, Şerban Cellea, Radu Panamarenco, Theodor Danetti, Aimee Iacobescu, Victoria Mierlescu, Gheorghe Pufulete, Cristian Molfeta. 1988

Arhiva Mihail Sebastian

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.