Se împlinesc 588 de ani (17 iulie 1436) de la prima menţiune documentară a Chişinăului într-un document prin care Ilie voievod şi Ştefan voievod, domnii Ţării Moldovei, îi dădeau lui Oncea (sau Vancea)-logofăt, „pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă”, mai multe sate de pe râurile Răut, Ichel şi Băc.
A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune că Chişinăul cu întreaga sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu oameni care se îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara din partea locului. Mai bine de 100 de ani moşia a fost stăpânită de urmaşii lui Vlaicu Pârcălab.
Arhiva rubricii Filă de calendar
Vlaicu e pomenit în act ca boier?
Da, firește.