Reprimarea răscoalei de la Bobâlna

66
Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617
Gravură a Clujului realizată de flamandul Joris Hoefnagel în 1617

fila de calendar rubrica leviathan.roAcum 582 de ani, în 9 ianuarie 1438 avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437 – 1438 a fost cea mai importantă răscoală înainte de marele război ţărănesc din 1514, condus de Gheorghe Doja.

Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie 1437, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio.

Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-a cucerit la 9 ianuarie 1438.

Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole.

Sursa: Centrul de Documentare ”Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.