”Savantul Victor Babeș, părintele bacteriologiei” de Daniela Șontică

767
Daniela Șontică microbiologie Victor Babeș memor leviathan.ro

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roDe numele lui Victor Babeș se leagă multe descoperiri din microbiologie și medicină, valabile și astăzi la nivel mondial. A descoperit peste 50 de microorganisme, multe dintre ele purtând numele de babesiide. 

Victor Babeș s-a născut la 4 iulie 1854, la Viena, dintr-un tată român și o mamă unguroaică. Din biografia savantului reiese că tuberculoza a răpus-o, la doar 14 ani, pe sora lui mai mică, Alma, iar moartea acesteia l-a impresionat atât de mult, încât a renunțat la Conservatorul din Budapesta, unde studia Arta dramatică și s-a înscris la Medicină în Viena. S-a specializat apoi la München și Berlin, alături de marii corifei ai ştiinţei din vremea sa: Virchow, Koch, Pasteur. Și-a dat doctoratul în trei specialități – obstetrică, chirurgie și oftalmologie – dar nu le-a practicat niciodată, dedicându-se toată viața microbiologiei.

Victor Babeș (1854–1926)
Victor Babeș (1854–1926)

Împreună cu un alt mare savant, André-Victor Cornil, a elaborat primul ”Tratat de bacteriologie” din lume, o carte de o importanță uriașă, care merita Premiul Nobel. Numele celor doi a fost însă șters de pe listă, întrucât contextul politic era ostil germanofililor: Franța cedase rușinos Alsacia şi Lorena celui de-al II-lea Reich.

Iată ce-i scria André-Victor Cornil profesorului Nicolae Kalinderu, cu care era prieten:

”Babeş este foarte priceput şi plin de erudiţie, iar dacă eu mi-am pus numele alături de al său pe cartea pe care am scos-o, nu am făcut-o pentru că aş fi contribuit la ea cu ştiinţa mea, ci mai mult pentru că numele meu este mai cunoscut.”

André-Victor Cornil (1837–1908)
André-Victor Cornil (1837–1908)

După apariția tratatului de bacteriologie, medicul român a devenit cunoscut pe plan mondial drept părintele acestei discipline. Și avea doar 31 de ani. Între 1885 și 1886, Babeș a lucrat la Berlin, în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch, fiind invitat să se stabilească și să lucreze acolo.

La insistențele tatălui său, om politic important al Banatului, s-a stabilit în București, unde a devenit profesor la Facultatea de Medicină. În 1889, a fondat Institutul de Patologie şi Bacteriologie, care astăzi îi poartă numele.

A publicat în cei 40 de ani de activitate peste 1.300 de lucrări științifice.

Între realizările sale se află: introducerea vaccinării antirabice în România, la numai trei ani de la iniţierea acesteia de către Louis Pasteur, Babeş fiind considerat al doilea rabiolog din lume, după Pasteur şi părintele seroterapiei, precursor al imunologiei moderne.

Tot lui Victor Babeş îi datorăm salvarea a multe vieţi prin serul antidifteric pe care l-a inventat. A studiat şi a avut rezultate în privinţa unor boli precum pelagra, tuberculoza, febra tifoidă şi lepra.

A devenit primul român membru al Academiei Franceze de Medicină, de asemenea, membru al Academiei Române.

Muzeul Memorial Prof. Dr. Victor Babeș, București
Muzeul Memorial Prof. Dr. Victor Babeș, București

Savantul a locuit într-un apartament în cadrul institutului său, împreună  cu soţia sa, Iosefina, şi cu unicul lor fiu, Mircea, care a fost diplomat de carieră. Mircea Babeş a făcut din casa tatălui său Muzeul Profesor Victor Babeş, un loc în care se păstrează primele ediţii ale lucrărilor marelui savant român, unul dintre birourile sale şi o parte dintre decoraţii şi premii.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.