„Spații culturale”, nr. 91, noiembrie–decembrie 2023

170
revista spatii culturale (1)

revista revistelor culturale leviathan.ro logoA apărut nr. 91, noiembrie-decembrie 2023, al publicației Spații culturale și vom începe prezentarea – neobișnuit de altfel! –, de la ultimul articol intitulat Râmnic, mon amour, semnat de distinsa scriitoare Valeria Manta Tăicuțu. Regula citatului ne obligă la a prelua un fragment, deși întreg articolul ar merita citat pentru conciziunea și claritatea mesajului. Este doar o constatare de cititor, poate subiectivă, deși nu credem, fiindcă autoarea are harul de a stăpâni sensul cuvintelor, de a oferi cititorului, dincolo de text, o imagine a realității, căci despre ea, despre realitatea noastră cea de toate zilele este vorba: „Cârduri de ciori mari și grase migrează alene dinspre câmpiile cu iarbă veștedă spre târg, unde umerii statuilor le așteaptă nemișcate și cenușii, într-un defunct somn al gloriei. Cum zicea înțeleptul Gâgă, acum nebun cu acte și pornit pe răzbunări sângeroase împotriva lui Dumnezeu, toate trec și apun toate: și statuile, și soarele, și istoria zbuciumată a atâtor veri care s-au revărsat mereu într-o iarnă în mod obișnuit luându-ne pe nepregătite. […] «Vine iarna!», ziceau, cutremurându-se, personajele dintr-un serial sângeros, foarte apreciat de elita culturală, dar și de vânzătorii în magazinele selecte din mall, unde acum nu mai vezi, de când cu criza, cu cele două războaie din apropiere și cu marea «rotativă», nici picior de client. «Vine iarna, bine-mi pare!», ciripesc în versuri niște absolvente de gimnaziu, gata să intre în cartea recordurilor la precocitate artistică. Ciripitul bucură sufletele, le încălzește, le umple de emoție și de mândrie patriotică: suntem o țară săracă, e drept, dar avem cel mai mare număr de genii pe cap de locuitor și pe metru pătrat din Europa și din lume. Ne dau lacrimile când ne gândim, uitând și de foame, și de frig, și de alte bazaconii domestice. Suntem sensibili la mituri străvechi, alături de genialitatea precoce stând cetatea veșnic asediată de răuvoitori lacomi la avuțiile noastre și eroul salvator: imaginea lui cosmetizată o votăm din patru în patru ani, chit că de fiecare dată descoperim că nu e chiar tocmai ceea ce ne trebuie.” Și tot Valeria Manta Tăicuțu, redactor șef al publicației semnează editorialul Scriitorii și puterea credinței, având ca temă, de ce nu, temutul dicton al lui Pascal: „Dacă Dumnezeu nu există şi eu cred în El, n-am pierdut nimic; dar, dacă există şi eu nu cred, am pierdut totul.”

Paradoxalul loc de muncă, semnat de Petrache Plopeanu aduce în atenția publicului un subiect extrem de actual: cerșetoria, plecând de la cartea profesoarei irlandeze Maude Rea Parkinson, Douăzeci de ani în România (1889–1911), volum publicat în anul 1921 și republicat în 2021 la Editura Humanitas. „Autoarea descrie Bucureștiul acestei perioade numite atât de romantic «La belle époque» din diverse perspective, dar o exprimare rămâne emblematică: «Străzile colcăie de cerşetori de toate felurile». Iar mai departe adaugă, descriind aceste «feluri»: «cerşetorul familiar, cu tonul lui obişnuit, cerşetorul care are o rană de arătat, cerşetorul care este sau se preface nebun şi care se răsuceşte şi cântă în mijlocul drumului. Acesta are totuşi suficientă raţiune încât să prindă imediat moneda pe care i-o aruncă cineva». Tot Maude conchide că autoritățile închideau ochii la acest peisaj aproape obscen pentru că «nu știau ce să facă în privința cerșetorilor».” S-a schimbat ceva de atunci și până azi? „Se pare că din 1911 până astăzi nu s-a schimbat nimic sau s-a schimbat, dar nu în bine, ci în rău și nu numai la noi în țară, ci pe tot mapamondul. Datele oferite de Raportul ILO (International Labour Organization) din 2012 privind traficul de persoane estimează că 20,9 milioane de oameni sunt supuși la muncă forțată. Din acest număr aproximativ 313.500 persoane sunt traficate în scopul practicării cerșetoriei. În ceea ce privește numărul total al cerșetorilor de pe planeta noastră, acesta este învăluit în ceața criteriilor care pot face dintr-un om un cerșetor sau un sărac.”

Cornel Galben Simion semnează articolul La aniversară. Grigore Codrescu – 85, aducând un omagiu criticului literar, publicistului, redactorului, profesorului, autorul volumelor Limba şi literatura română la Bacalaureat (Bacău, Editura Plumb, debut editorial 2001), lucrare ştiinţifico-didactică urmată de o carte similară – Galeria personajelor literare în gimnaziu şi liceu (Bacău, Editura Convorbiri didactice, 2006) – şi de volumele de critică literară: Lecturi neconvenţionale” (Bacău, Editura Pro Plumb, 2009), Spectacolul Istoriei critice… manolesciene (Bacău, Editura Corgal Press, 2010), Jurnalul criticului incomod (idem, 2011), Marea critică față cu valorile literare actuale (idem, 2012), Imposibila revanșă (idem, 2013), Ironicul reflexiv Calistrat Costin (Bacău, Editura Rovimed Publishers, 2013), Lucidul anxios și retractil Ion Tudor Iovian (Bacău, Editura Corgal Press,2015), Personalitățile timpului și contemporanii noștri (idem, 2016; ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2018), „Charles Baudelaire după 150 de ani” (Bacău, Editura Rovimed Publishers, 2018), Pagini din jurnalul unui critic incomod (idem, 2019), Serghei Esenin. Din tenebrele morții, spre glorie universală (idem, 2019), Cartea seniorului incomod (idem, 2020) și Limba și literatura română. Bacalaureat pentru toți românii: sinteze,analize literare, planuri tematice, repere de interpretare, modele de compoziții (idem, 2021), de povestirile memorialistice Imposibila revanșă (Bacău, Editura Corgal Press, 2013; ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Rovimed Publishers, 2018), de prefeţe şi postfeţe ce au însoţit cărţile unor autori băcăuani.

Marius Manta semnează interviul cu artistul plastic Sorin Scurtulescu dar și articolul dedicat lui Emil Racoviță, intitulat Literatura adâncurilor, un elogiu adus primului român care a păşit în Antarctica. În acest număr publică poeme: Mariana Pândaru Bârgău, Valeriu Gafencu, Petrache Plopeanu, Lucian Mănăilescu, Octavian Voicu, Ramona Müller, Lăcrimioara Iva, Nicolae Mihai, Dorina Stoica, Ottilia Ardeleanu, Nicoleta Munteanu, Luminița Zaharia, Marieta Rădoi, Ion Tudor Iovian, Mihaela Malea Stroe, Nicolai Tăicuțu, Cătălina Rojișteanu, Maria Briedis Macovei, Petronela Apopei, Ioan Romeo Roșiianu, Gina Zaharia, Ancelin Roseti, Carmen Secere, Mihai Merticaru, Ion Nicolescu, Monica Mureșan, Ionuț Caragea, Sandu Tudor, Dan Bogdan Hanu.

Din poezia avangardei: Igor Cinnov, în traducerea lui Leo Butnaru.

Proză de Sorin Călin, Camelia Manuela Savu, Viorel Dodan. Povești de călătorie de Doina Cernica, Pagini din istoria fascinantă a bibliotecii publice din Buzău de Sorin Burlacu, La pas prin lume de Stan Brebenel, Controverse biografice. Vasile Voiculescu, autor Gheorghe Postelnicu, Ziua mamei de Rodica Bretin, Evenimente culturale de excepție, cu ocazia împlinirii a 130 de ani de bibliotecă publică la Buzău.

Cărți prezentate de: Petre Isachi, Ottilia Ardeleanu, Tudor Cicu, Mihai Vintilă, Nina-Elena Plopeanu, Valeria Manta Tăicuțu. Raftul cu cărți: Nicolai Tăicuțu. Prezentari de  reviste literare.

La final, una dintre poeziile semnate de Ilarie Voronca, publicate în acest număr al revistei „Spații culturale”:

Naștere glorioasă

Oare marea a apărut sau pădurea sau focul
Zăpada, sau femeia, sau gloria oraşelor?
Care a fost semnal strălucitor, soarele întrezărit
Cel ce ne făcu pe fiecare din noi să strige: „Vreau să exist!”
Ca să ne smulgem cu o atare forţă
Măruntaielor nopţii, cu aşa o forţă
Să sfâşiem pântecele mamelor,
A trebuit să ne cheme o bucurie imensă.
Vreau să exist! a strigat fiecare din noi, – şi am existat,
Dar ce călătorie îndepărtată ne şi obseda
Asemeni marinarului care se urcă pe puntea corăbiei,
Atras de o geografie secretă?
Dacă am putea regăsi care a fost sensul naşterii noastre,
Ce anume ne umplea de o ardoare de ne învins!
Oare nu sunt cel ce aleargă spre pădure
Dar nu cunoaşte copacul unde îl aşteaptă comoara?

Arhiva rubricii Revista revistelor culturale

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.