Știri: Aniversare la Tecuci: 140 de ani de la nașterea scriitorului Ștefan Petică

904
stefan petica 140 de ani de la nastere 2017

Pe parcursul lunilor ianuarie și februarie 2017 vor avea loc la Tecuci, Craiova și București trei evenimente culturale de celebrare a 140 de ani de la nașterea întâiului simbolist român, scriitorul Ștefan Petică (22 ianuarie 1877, Bucești, jud. Galați–17 octombrie 1904, Bucești).

Proiectul Ștefan Petică – 140, este organizat de Universitatea din Craiova, prin Facultatea de Litere și are ca parteneri Institutul Cultural Român, Muzeul Național al  Literaturii Române și Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” din Tecuci. Sâmbătă, 21 ianuarie 2017, la sediul Bibliotecii Municipale din Tecuci va avea loc un Simpozion cu tema Ștefan Petică – 140, eveniment menit să marcheze cei 140 de ani de la nașterea scriitorului Ștefan Petică. Sunt invitați să participe acad. Nicolae Dabija – membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Mihaela Albu – Universitatea din Craiova, prof. univ. dr. Doru Scărlătescu – Universitatea din Iași,  conf. univ. dr. Nicoleta Călina – Universitatea din Craiova, lect. univ. dr. Ilona Duță – Universitatea din Craiova, prof. dr. Constantin Trandafir – Uniunea Scriitorilor din România, prof. dr. Theodor Codreanu – Uniunea Scriitorilor din România, prof. dr. Nicolae Scurtu – Uniunea Scriitorilor din România, dar și cadre didactice, scriitori și critici literari din județul Galați. În aceeași zi va avea loc lansarea volumului IPoezii din ediția Opere de Ştefan Petică, apărut la Editura Muzeul Literaturii Române în 2016.  Ediția a fost îngrijită de Nicoleta Presură-Călina, Cuvântul înainte a fost scris de Ana Blandiana, iar postfaţa de C. D. Zeletin.

stefan petica de George Marinescu Valsan

Ștefan Petică, portret de George Marinescu Vâlsan, realizat cu puțin timp înainte de de moartea scriitorului

În cadrul aceluiași eveniment va mai avea loc inaugurarea expoziției de ziare, carte și desen ce ilustrează personalitatea lui Ștefan Petică și a expoziției de fotografie dedicată scriitorului: De la simfonia de flori la amurgurile înflăcărate – autor: Ștefan Andronache, precum și prezentarea diaporamei În căutarea liniștii și frumuseții  autor: Ștefan Andronache.

Evenimentul cultural va continua duminică, 22 ianuarie 2017, când se va face o vizită la Biserica din Bucești, la mormântul poetului Ștefan Petică.

Poetul George Tutoveanu scria despre Ştefan Petică in 1912în ”Freamătul”, Bârlad: ”Mi-a făcut impresia unui om care nu numai că era la curent cu întreaga mişcare literară a vremii, dar care încercase el singur să găsească deslegarea problemelor estetice puse-n discuție pe atunci şi să-şi croească şi mijloace noi pentru înfăptuirea frumosului. Avea un vocabular peste măsură de bogat şi se exprima cu-o uşurință uimitoare. Petică a fost, mai presus de toate, un puternic mănuitor al graiului românesc.” 

Poezii de Ștefan Petică

Când vioarele tăcură

Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă
Ce plânge răsleţită pe strunele-nvechite,
Şi-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă
Pe visurile stinse din suflete-ostenite.

Arcuşurile albe în noaptea solitară
Stătură: triste paseri cu aripile întinse,
Păreau c-aşteaptă semne, şi strunele vibrară,
Ah, strunele, ce tremur de viaţă le cuprinse!

Şi degetele fine, în umbră sclipitoare
Păreau ca nişte clape de fildeş, ridicate
Pe flaute de aur în seri de evocare
A imnurilor triste din templele uitate.

Murise însă cântul de veche voluptate,
Şi triste şi stinghere vioarele părură
În noaptea-ntunecată de grea singurătate
Fecioare-mpovărate de-a viselor tortură. 

Fecioara în alb

Apune soarele pe dealuri
În slava purpurei de sânge
Şi răsunând adânc din valuri
Doineşte-un glas şi parc-ar plânge;
De simţi o caldă adiere
Trecând pe fruntea ta curată
Ca şi o şoaptă care piere
Sub bolta serei înstelată,
Să ştii că-i ruga mea senină,
Ca visul nopţilor de vară,
Ce se înalţă-n umbra lină
În ceasul jertfelor de seară.

De vezi plutind pe blonda rază
O umbră albă visătoare
Şi crezi că-i îngerul de pază
Cu aripi lungi ocrotitoare,
Să nu te-nşeli, căci visu-mi trece
În zborul său primăvăratec,
Şi-i tot aşa de alb şi rece,
Când se înalţă singuratec.
Spre marea boltă luminoasă.
Făcând durerea mai amară
Şi amintirea mai duioasă
În ceasul jertfelor de seară.

Şi dacă roua clară cade
Frumoşii ochi adânci de-i scaldă.
Când treci sub vechile arcade
În parfumata noapte caldă, 
Nu-i roua rozelor în floare
Căzută-n nopţile cu lună, 
Nici plânsul dulce de izvoare, 
Ci e iubirea mea nebună, 
Căci lacrimi mari şi tăinuite
Ca roua limpede şi rară
Coboară-ncet şi liniştite
În ceasul jertfelor de seară. 

Teatrul Național Radiofonic: Solii păcii de Ștefan Petică. Adaptare radiofonică de Noe Smirnov. Regia artistică: Cristian Munteanu. Distribuția: Răzvan Ionescu (Viorel), Mirela Gorea (Simina), Crina Mureșan (Ileana), Constantin Codrescu (Craiul Glad), Cornel Ciupercescu (Cavalerul Negru), Ion Chelaru (Coman), Nicolae Pomoje (Iuga), Sorin Gheorghiu (Primul boier), Nicolae Călugărița (Al doilea boier), Florin Anton (cei trei soli), Tudor Heica, Anne-Marie Ziegler, Aurelian Georgescu. Redactor: Domnica Țundrea. Regia de montaj: Ani Ștefănescu și Coca Dumitrescu. Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: Simona Tudor. Regia tehnică: ing. Manuella Popescu. Data difuzării în premieră: 19 ianuarie 1996. 

Fragment

Vezi și: „Solii păcii” de Ștefan Petică la Teatrul Național Radiofonic – articol de Costin Tuchilă, Revista Teatrală Radio, 14 octombrie 2016

Arhiva Poesis

Arhiva Theatrum

Arhiva Nuntiatum

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.