Acasă Agora Știri: Avanpremieră la ICR: ”Materik. Poziția incomodă din care ne rugăm”, un documentar...

Știri: Avanpremieră la ICR: ”Materik. Poziția incomodă din care ne rugăm”, un documentar de Manuela Morar

944
materik film documentar

Documentarul Materik. Poziția incomodă din care ne rugăm, realizat de Manuela Morar, va fi proiectat în avanpremieră la Institutul Cultural Român din București (Aleea Alexandru nr. 38) joi, 26 ianuarie 2017, de la ora 18.00. Cu acest prilej, vor fi expuse fotografii realizate de Marius Vlad, Veaceslav Cebotari, Ionuț Pițurescu și Mihai Țucă de-a lungul a patru ani de prospecţii şi filmări în Siberia şi Republica Moldova, o incursiune în viața locuitorilor fostelor Zone de lagăr din Orientul Îndepărtat Rus.

La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, numeroşi români basarabeni au fost arestaţi de NKVD, condamnaţi la ani de lagăr în condiţii severe şi trimişi dincolo de Cercul Polar, la minele de aur din Kolyma. La eliberare, mulți dintre foștii deţinuți nu s-au mai putut întoarce acasă. ”Biletul de lup” – viza din paşaportul fiecăruia – le interzicea să revină în ţara de origine sau să trăiască la mai puţin de 100 km de marile oraşe. Fotografiile prezintă Kolyma contemporană, așa cum apare ea astăzi: o lume puțin explorată și înghețată, aflată la capătul Pământului, în care toți cei deportați – fie că este vorba despre ruși, ucraineni, tătari, germani, polonezi, letoni și basarabeni – au fost nevoiți să își creeze o nouă (a)casă și o nouă identitate, la distanță de mii de kilometri de Materik – așa cum se numește în jargonul local din Kolyma lumea în care acești oameni (sau înaintașii lor) s-au născut și au copilărit. Materik (ro: pamânt natal), 50 min, este un cine-verite cu elemente de travelogue, care îl prezintă pe Vasile Kovaliov, ultimul supraviețuitor cu origini basarabene al lagărelor cu regim sever din Kolyma, întors acasă, pe pământul natal (materik), după 64 de ani de închisoare și exil în Orientul Îndepărtat Rus. Documentarul a fost filmat în vara anului 2014, în regiunea Odessa, Ucraina, când Kovaliov (acum în vârstă de 87 de ani), însoțit de trei membri ai echipei de filmare, a parcurs peste 12.000 kilometri pentru a-și vizita locurile natale și pe cei câțiva apropiați rămași în viață. Reîntâlnirea are loc în contextul tensiunilor politice din jurul Revoluției de la Kiev și în așteptarea unui război iminent, la cinci luni după anexarea Crimeii de către Federația Rusă. O poveste tulburătoare despre destinul neobișnuit al unui om și idealul său de libertate și o meditație la timpul circular, la lumea de dincolo de ”zidurile închisorii”, în care nimic nu se schimbă și nu s-a schimbat din cauza inerției… Documentarul și fotografiile expuse fac parte din proiectul mai amplu Bilet de lup, ce a presupus prospecții și filmări în perioada 2012–2016 în Siberia şi Republica Moldova, și prezintă etape în parcursul artistic derulat cu sprijinul partenerilor: Casa de producție Mandragora, Institutul Cultural Român, Asociaţia Stindard, Federația Națională „Pro–Memoria 1940–1945″, Ministerul Afacerilor Externe și Televiziunea Română. Filmul documentar va fi prezentat la TVR în luna februarie 2017.

Despre Kovaliov

Kovaliov sau K437 are acum 67 de ani petrecuți în Kolyma și cinci tentative de evadare. Niciuna reușită. Trăiește singur, în garsoniera sa din Magadan, orașul-port construit de deținuți pe malul Mării Okhotsk și muncește la stația electrică. În timpul detenției a activat în rândurile Mișcării de Rezistență desfășurată în lagăre și condusă de foștii ofițeri din ROA (Armata Rusă de Eliberare) care luptau pentru eliberarea deținuților și înființarea unui nou stat separat, Republica de Nord. Este artizanul cuțitelor Revoltei deținuților din Norilsk (1953) și unul dintre fondatorii organizației antisovietice DPR (Partidul Democrat).

În anul 1955, din lagăr, a scris o petiție adresată Organizației Națiunilor Unite, în care denunța ororile petrecute în Kolyma. În timpul Perestroikăi, Kovaliov a participat la o serie de acțiuni de protest îndreptate împotriva regimului sovietic și este unul dintre autorii manifestului DPR. Manifestul a fost distribuit ani de-a rândul în republicile: Rusia, Bielorusia, Letonia, Lituania, Ucraina și Republica Moldova, printr-o acțiune amplă, care urmărea să trezească conștiința populației asuprite de anii de dictatură comunistă.

Manuela Morar

Manuela Morar

Manuela Morar a absolvit Regie de film la Universitatea ”Hyperion” din București și este membră a Uniunii Cineaștilor din România începând din anul 2010. Materik este al patrulea documentar, după Don’t forget (2006), Once upon a time in Transilvania (2008), Made in Heaven (2010). Filmul A fost odată în Transilvania a obținut o serie de premii, printre care: Premiul Juriului, Eco-Ethno-Folk-Film Festival (2008), Premiul Special Ex-Aequo, Iași International Film Festival (2009), Premiul II și Premiul publicului, Festivalul Internațional CRONOGRAF (2010), fiind de asemenea prezent în cadrul selecției pentru Silver Eye – Jihlava 2009 și în cadrul platformei de film documentar Dok-web.

Accesul publicului la eveniment este liber, în limita locurilor disponibile.

Eveniment facebook: www.facebook.com/events/373531833006252/

Mandragora prezintă un film de Manuela Morar, realizat cu sprijinul: Institutului Cultural Român, MAE – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
O coproducție Televiziunea Română, Asociația STINDARD, UMBRA Studio.
Mihai Fusu: interviuri, Marius Vlad: imagine, Silvia Matei: montaj, Florian Ardelean: sunet, Cristian Scarlat, Roxana Ardelean, Manuela Morar: co-producători, Anca Puiu: producător. Consultanți științifici: col. (r) Cristian Scarlat, Radu Baltasiu, Barbu Bălan, prof. Sergei Krivenko, prof. Yaroslav Leontiev (Moscova), prof. Mihai Tașcă (Chișinău).
Producător asociat: Lliliana Ghidirim, producători executivi: Roxana Ardelean, Claudia Duca, Gabriel Stancu, coordonator principal: Răzvan Bumbeș, coordonatori producție: Alexandra Cârstea, Oana Imbrea, Raluca Păduraru, Bogdan Zărnoianu.Asistent producție: Bogdan Geambașu, montaj adițional: Roxana Ardelean, Forian Ardelean, Manuela Morar.
Grafica și colorizare: Iulian Ioniță, traduceri: Mihai Fusu, Alexei Untilă, Judith State, subtitrări: Răzvan Bumbeș, Mihaela Buruiană, George Budescu.

Arhiva Nuntiatum

Arhiva Imagino

NICIUN COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: