Știri: ”Peer Gynt” și ”Carmina Burana”, într-o nouă montare pe scena Operei Naționale București (22 mai 2019)

62
Imagine din spectacolul ”Carmina Burana” de Carl Orff, Opera Națională București, Fotografie de Lavinia Huțanu. Sursa: ONB
Imagine din spectacolul ”Carmina Burana” de Carl Orff, Opera Națională București, Fotografie de Lavinia Huțanu. Sursa: ONB

Opera Națională București prezintă miercuri, 22 mai 2019, începând cu ora 18.30 premiera spectacolului ”Peer Gynt” de Edvard Grieg și ”Carmina Burana” de Carl Orff. Coregrafia poartă semnătura lui Davide Bombana, costumele, decorul și luminile au fost create de către Mario De Carlo, asistent scenografie: Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare, Corul Operei Naționale București a fost pregătit de Daniel Jinga, iar Corul de copii de Smaranda Morgovan.

”Peer Gynt” de Edvard Grieg îl va aduce în fața publicului pe actorul Ion Caramitru, în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Solveig: Marta Sandu. Partea a doua, ”Carmina Burana” de Carl Orff va fi interpretată de către baletul, soliștii, corul și orchestra Operei Naționale București. Soliști  – tenor: Lucian Corchiș; bariton: Daniel Pop; soprană: Marta Sandu. Soliști balet: 3 cupluri solo: Cristina Dijmaru, Robert Enache, Marina Gaspar, Bogdan Cănilă, Rin Okuno, Valentin Stoica; 4 cupluri: Lorena Negrea, Oscar Ward, Ada Gonzalez, Egoitz Segura, Marina Gaspar, Marco Corcella, Rachel Gil, Alexandre Plesis; Fortuna: Raluca Jercea.

Coregraful spectacolului vine cu o propunere inovatoare și îndrăzneață pentru montarea de pe scena Operei Naționale București, după cum însuși declară: ”Pentru mine, cel mai răscolitor aspect al cantatei Carmina Burana este accepțiunea vulnerabilității și impotenței omenirii în fața destinului, cu schimbările sale constante. În ciuda acestui fapt, ființa umană, în atașamentul său disperat pentru viață, în zadar încearcă cu toată puterea să uite trecutul și să lupte împotriva sabiei lui Damocles ce îi atârnă deasupra capului. Prin miracolul naturii și al trezirii primăverii, prin dragostea de la forma-i cea mai pură la cea mai desfrânată, prin religie cu esența, incoerențele și chiar viciile sale, omenirea încearcă să găsească o cale de a supraviețui, nelăsându-se niciodată în voia destinului zdrobitor, mereu schimbător și implacabil.”

Raluca Jercea (Fortuna) și Ansamblul de balet al Operei Naționale București. Foto: Lavinia Huțanu, ONB
Raluca Jercea (Fortuna) și Ansamblul de balet al Operei Naționale București. Foto: Lavinia Huțanu, ONB

Nu există o poveste propriu-zisă în ”Carmina Burana”. Lucrarea începe având pe scenă toți dansatorii ce se simt amenințați de puterea distrugătoare ce le stă deasupra capului.

A doua scenă ne aduce în prim-plan 20 de bărbați prinși într-un dans circular furios, mișcare ce reprezintă, de fapt, bătălia constantă și revolta oamenilor la nedreptatea destinului.

Următoarea secțiune a piesei vorbește despre bucuria oamenilor și despre venirea primăverii. Patru cupluri se prind într-un dans senzual învăluiți de căldura soarelui, cărora li se alătură un grup de fete tinere, ce-și descoperă dorințele trupești. Scena se încheie cu un duo vital, plin de armonie și de bucuria vieții.

Următoarea parte, ”În tavernă”, vorbește despre toată dorința sexuală, aproape chinuitoare care stăpânește întreg cadrul coregrafic. Datorită climatului religios marcat de violență, agresiune și ură, atmosfera de reprimare devine pregnantă, fiind reprezentată în acest tablou printr-un rol masculin și un trio de călugări. Scenele ce urmează sunt o continuare a dorințelor trupești prezente în această secțiune.

Următoarea secțiune, dimpotrivă, vorbește despre iubire sau, mai bine zis, despre dorința puternică a dragostei rămasă neîmplinită. Trei solo-uri diferite prezintă aceste stări de melancolie, tristețe și visare.

În ultima parte a lucrării coregrafice, o prezență episodică și misterioasă, Fortuna, devine acum dominantă. Ea este enigmatică, cu o natură duală. Ridicată ca un idol, ea este recunoscută ca fiind suveranul tuturor destinelor umane. După ieșirea ei, omenirea este din nou forțată să se dizolve în fața forței atotputernice, amenințătoare, care apasă deasupra întregii omeniri, închizând baletul așa cum a început, într-o revenire ciclică a evenimentelor.

Interviu cu coregraful Davide Bombana

Imagine și montaj: Sebastian Bucur, Opera Națională București

Biletele se găsesc pehttp://tickets.operanb.ro/și la casa de bilete a Operei Naționale București (program luni – duminică între orele 10.00 – 13.00 și 14.00 – 19.00).

Sponsor oficial: Enel Green Power
Sponsori: Aqua Carpatica, Zarea, Leonidas, Bograve Luxury
Parteneri: Artmark, Sansha
Partener de tradiție: RFI România
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Romantic FM, Gold FM, Radio Seven, Marea Dragoste, Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Agerpres, Ziare.com, Business24, Raftul cu Idei.

Comunicat al Operei Naționale București

2 COMENTARII

  1. […] Duminică, 9 iunie 2019, la ora 18.30: ”Peer Gynt” de Edvard Grieg și ”Carmina Burana” de Carl Orff. Coregrafia: Davide Bombana. Costumele, decorul și luminile: Mario De Carlo. Asistent scenografie: Andreea Koch. Dirijor: Tiberiu Soare. Dirijorul Corului Operei Naționale București: Daniel Jinga. Dirijorul Corului de copii: Smaranda Morgovan. Distribuția: ”Peer Gynt”: Ion Caramitru – invitat; Marta Sandu (Solveig); ”Carmina Burana”: soprană: Veronica Anușca; tenor: Lucian Corchiș; bariton: Daniel Pop. Soliști balet: 3 cupluri solo: Cristina Dijmaru, Robert Enache, Marina Gaspar, Sergiu Dan – debut, Rin Okuno, Valentin Stoica; 4 cupluri: Lorena Negrea, Oscar Ward, Kana Yamaguchi, Egoitz Segura, Marina Gaspar, Marco Corcella, Rachel Gil, Alexandre Plesis; Fortuna: Raluca Jercea. Detalii, click aici. […]

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.