Știri: Ziua Internațională a Iei (22 iunie 2018, Paris)

349
Ioana Maria Ardelean și Aurel Mustăţea
Ioana Maria Ardelean și Aurel Mustăţea

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Iei, joi 22 iunie 2018, ora 19.30, Institutul Cultural Român de la Paris prezintă un recital excepţional de folclor românesc cu pian, în interpretarea solistei Ioana Maria Ardelean şi a pianistului Aurel Mustăţea. Evenimentul va avea loc la Hôtel de Béhague, Reşedinţa Ambasadorului României în Franţa (123 rue Saint-Dominique, Paris 75007).

Ideea de a alătura cântecul popular și pianul a pornit dintr-o dragoste nesfârșită pentru cântecul românesc și folclor a unui om care de zeci de ani, cu dăruire, generozitate și cu un ascuțit tact pedagogic, îndrumă pașii celor care aleg muzica pentru a se exprima sau pentru a face din ea o profesiune. Este vorba despre profesorul Aurel Mustățea care, împreună cu interpreta Ioana Maria Ardelean, își doresc să aducă în lumină valențe nebănuite ale unei legături puternice cum este cea dintre folclor și liedul românesc.

În program:

  • Câte frunză îs în nuc – Maramureș, repertoriu Victoria Darvai
  • Trandafir cu creanga-n apă – repertoriu Maria Butaciu
  • Ară badea sus pe coastă – repertoriu Ioana Maria Ardelean
  • Suită de învârtite din Transilvania – Bistrița-Năsăud, Maramureș, Cluj
  • Haida, bădiță, la noi – Ardeal, culegere
  • La izvor, la izvorele – doină, Banat
  • Bage, gura ta-i izvor – Banat
  • Cât îi cerul plin de stele – repertoriu Gheorghe Palcu
  • Aseară vântul bătea – repertoriu Maria Tănase
  • Mărioară de la Gorj – Oltenia, Gorj, repertoriu Maria Tănase
  • De ce n-ai venit aseară – Oltenia, repertoriu Maria Ciobanu
  • Doină din Maramureș – repertoriu Maria Tănase
  • Leliță Mărie – Moldova, Basarabia, repertoriu Zinaida Bolboceanu
  • Cine-aude gura mea – Moldova, Basarabia, repertoriu Zinaida Bolboceanu
  • Săracă inima me’ – Maramureș
  • Mândră, floare de bujor – repertoriu Gheorghe Palcu

Intrarea este liberă cu rezervare obligatorie la: https://www.eventbrite.fr/e/inscription-recital-ioana-maria-ardelean-46411879180

Ia românească, simbol al identităţii naţionale, are o istorie veche care se împleteşte cu istoria neamului românesc. Cămaşa tradiţională a ţărăncilor românce a ajuns piesă de rezistenţă a colecţiilor marilor designeri şi a fost imortalizată de pictori celebri. Cea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, ia are o istorie veche de milenii care se împleteşte cu istoria poporului român.

Ia este, în fapt, o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât. Croiala este relativ simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit. Mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor. Este un tip de cămaşă scurtă până la talie, spre deosebire de cămaşa anterioară, mai veche, ce îmbrăca întregul corp şi se purta dedesubtul hainelor pentru a apăra corpul de ”vrăji şi pericole”. Tehnica decorării iei s-a transmis de la mamă la fiică, fapt care a conservat tradiţia şi gustul de la o generaţie la alta.

De-a lungul istoriei României, piesa de vestimentaţie specifică ţărăncilor din mediul rural a ajuns obiect vestimentar de gală. Regina Elisabeta, Prinţesă de Neuwied, cea care a fost prima regină a României, a fost fascinată de ia românească. A îmbrăcat-o la evenimente oficiale şi şi-a învăţat doamnele de la curte să o poarte cu mândrie. Tradiţia a fost dusă mai departe de Regina Maria, considerată cea mai mare promotoare a iei româneşti. Datorită Reginei Maria, ia a devenit un etalon vestimentar la Curtea Regală a României, fiind purtată de toate prinţesele românce.

Henri Matisse, ”La Blouse roumaine”
Henri Matisse, ”La Blouse roumaine”

Inspiraţie pentru pictori si designeri

Henri Matisse a pictat în 1940 tabloul ”La Blouse roumaine”. Constantin Daniel Rosenthal a pictat-o pe Maria Rosetti îmbrăcată în ia românească în tabloul ”România revoluţionară”, realizat la Paris, în anul 1850. Tabloul a devenit simbol al Revoluţiei de la 1848. Nu doar pictorii au găsit inspiraţie în cămaşa populară românească. În epoca modernă, ia a ajuns pe podiumurile de modă. Primul creator de modă care a găsit inspiraţie în ia românească a fost designerul Yves Saint Laurent. Fascinat de tabloul lui Henri Matisse, ”La Blouse roumaine”, designerul a lansat o colecţie cu acelaşi nume, în anul 1981. Jean-Paul Gaultier, Oscar de la Renta, Carolina Herrera sau Agatha Ruiz de la Prada sunt alţi creatori de modă care au lansat colecţii în anii trecuţi plecând de la modelul iei româneşti. O creaţie a lui Tom Ford, inspirată de ia românească din zona Sibiu, a apărut în ediţia americană a revistei ”Vogue”, în martie 2012.

Cămaşa tradiţională românească are o zi a ei – 24 iunie, de Sânziene. Ziua iei româneşti s-a sărbătorit prima dată în 2013. Iniţiativa a aparţinut comunităţii online ”La Blouse Roumaine”, care a propus adoptarea iei ca brand de ţară şi organizarea, pe 24 iunie 2013, a Zilei Universale a Iei.

Ioana Maria Ardelean este foarte prezentă în mediul cultural autohton, atât ca interpret de folclor, cât și prin coordonarea și organizarea de evenimente dedicate promovării culturii și muzicii tradiționale românești. De-a lungul timpului, și-a concentrat eforturile pentru a aduce în fața publicului ansambluri folclorice, tineri interpreți și artiști de renume ai cântecului românesc în cadrul numeroaselor spectacole și concerte, unele dintre acestea având scop caritabil. De asemenea, este directorul Festivalului Național de Folclor ”Strugurele de Aur” care se desfășoară anual, la Alba Iulia și Jidvei, festival-concurs care a devenit un adevărat reper printre evenimentele de profil din întreaga țară.

Ioana Maria Ardelean este vocea dorurilor bistrițene, glasul ei puternic, dar nuanțat răscolește sufletul și aduce alinare inimii. În cântecele ei, pline de sens și firesc, de înțelepciune și dragoste, de bucurie și, alteori, de dor și jale, se conturează, cu o emoție aparte, frumusețe satului bistrițean, frumusețea acelui acasă care înseamnă atât de mult pentru cei plecați departe de meleagurile natale. Astfel, vocea ei devine vocea lăuntrică a fiecăruia dintre cei ce o ascultă.” – prof. univ. dr. Gabriela Rusu-Păsărin.

Aurel Mustățea profesează, în prezent, în cadrul Școlii de Artă, București, secția Canto Popular, iar de-a lungul timpului a predat teorie muzicală și pian în cadrul Liceului de Artă ”Dinu Lipatti” din București și în cadrul altor instituții de învățământ din București.

De-a lungul activității sale, a fost implicat în nenumărate proiecte culturale și artistice de la nivel național și internațional, iar în centrul preocupărilor domniei sale s-a aflat mereu grija pentru promovarea cântecului românesc și a valorilor noastre spirituale.

Însoțirea cântecului popular și a pianului este o îmbinare de simplu și complex, de melancolie și dramatism, de nostalgie și lirism care, după cum spune Ioana Maria Ardelean, ”te aduce acolo unde fiecăruia dintre noi ne este, uneori, greu să ne aflăm: față-n față cu noi înșine, dezbrăcați de aparențe, de gesturi stereotipe, te provoacă să privești adânc în tine și să descoperi. Evident, ceea ce descoperi este deja parte din povestea fiecăruia și tot a fiecăruia este și alegerea de a împărtăși descoperirea sau, dimpotrivă, de a o păstra pentru sine.”

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.