Teatrul Naţional Radiofonic la Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană de la Braşov (18 – 23 noiembrie 2019) – articol de Magda Duțu

31
teatrul national radiofonic festival dramat contemporana

Teatrul Naţional Radiofonic participă la Festivalul Internaţional de Dramaturgie Contemporană de la Braşov (FIDC 2019) – eveniment special în spaţiul cultural românesc, organizat de Teatrul ”Sică Alexandrescu” din Braşov, cu sprijinul Primăriei Municipiului Braşov.

La această a XXX-a ediţie, desfăşurată în perioada 17 – 23 noiembrie, participă spectacole ale unor teatre profesioniste, din ţară şi din Republica Moldova: Portugalia, în regia lui Sorin Militaru (Teatrul Sică Alexandrescu Braşov), La grande magia, în regia lui Elie Malka (Teatrul Bulandra Bucureşti), Orchestra Titanic, în regia lui Felix Alexa (Teatrul Naţional I.L. Caragiale, Bucureşti), Zbor deasupra unui cuib de cuci, în regia lui Victor Ioan Frunză (Teatrul Metropolis, Bucureşti), Dosarele Siberiei, în regia lui Petru Hadârcă (Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Chişinău), Occident Express, în regia lui Zalán Zakariás (Teatrul Szigligeti, Oradea), Scripcarul pe acoperiş, în regia lui Andrei Munteanu (Teatrul Evreiesc de Stat, Bucureşti).

O secţiune aparte a evenimentului este dedicată teatrului radiofonic. În baza unui parteneriat între Teatrul Naţional Radiofonic din Bucureşti – Radio România şi Teatrul ”Sică Alexandrescu” din Braşov, vom organiza, în cadrul FIDC 2019, un program de audiţii cu public ale unor creaţii radiofonice realizate după textele unor dramaturgi contemporani sau după scenariile de teatru-document din seria ”Biografii, memorii”, inspirate de oameni cu destine exemplare, de personalităţi ale vieţii culturale.

Aceste audiţii vor avea loc zilnic, în perioada 18 – 23 noiembrie, de la ora 17.00, în Sala Studio ”Stela Popescu” a Teatrului ”Sică Alexandrescu” din Braşov şi vor fi urmate de dezbateri. Intrarea este liberă.

Vom prezenta următoarele spectacole:

Premieră absolută: Cvadratura Cercului de Ana-Maria Bamberger. Adaptarea radiofonică: Magda Duţu. Regia artistică: Maria Agnesa Puşcaşu. În distribuţie: Mihai Bica, Gabriela Popescu, Adrian Păduraru, Oana Maria Mărgineanu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Ion-Costin Manoliu. Coordonator de proiect: Magda Duţu.

Cel mai nou text al Anei-Maria Bamberger, Cvadratura Cercului, care se situează la limita dintre tragicomedie şi dramă, stă la baza spectacolului cu acelaşi titlu, conceput de echipa de creaţie, în regia foarte inspirată a Mariei Agnesa Puşcaşu. Cele patru personaje sunt oameni din lumea teatrului – un autor, o actriţă, un regizor şi o asistentă de regie, iar dialogurile dintre ele sunt concepute ca un fel de ”fugă” muzicală, lăsând senzaţia de repetiţie. În încercarea lor de a realiza un spectacol, fiecare va fi, la rândul său, vector activ în realizarea proiectului – şi, în acelaşi timp, un punct de blocaj. Un domino teatral în care, ca într-un carusel al dorinţelor, cei patru vor fi, pe rând, în postura de ”doritor” sau ”dorit” şi vor afla răspunsurile căutate. Cvadratura Cercului – un spectacol despre iubire, despre dorinţe neîmplinite şi despre teatru.

Frumoasa adormită şi trezită de Alexandra Ares. Regia artistică: Diana Maria Mihailopol. În distribuţie: Rodica Mandache, Nicoleta Lefter, Marius Bodochi, Dan Aştilean, Ionuţ Grama, Liviu Lucaci, Angela Ioan, Antonia Neumark, Crenguţa Hariton, Cezar Antal, Magda Duţu, Emanuel Varga, Laur Bondarenco. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2019.

Scriitoarea Alexandra Ares este puternic afirmată atât în spaţiul autohton, cât şi în cel american, unde se bucură de o reală recunoaştere, confirmată de premii şi distincţii literare de prestigiu. Tratând cu umor probleme ca iubirea, fidelitatea, veşnica aspiraţie către cuplul ideal, într-un amestec neconvenţional de ”insolenţă, gravitate şi candoare”, după cum afirma criticul de teatru Mircea Ghiţulescu, piesa Frumoasa adormită şi trezită este remarcabilă prin dialogul spiritual, nota feminină, stilul plin de prospeţime şi de vioiciune, atenta analiză a caracterelor. Piesa aduce, totodată, în atenţia publicului, realitatea socială din momente semnificative ale istoriei României, amestecând consideraţiile generale cu detalii istorice surprinzătoare, într-un stil imprevizibil şi cuceritor. Spectacolul radiofonic Frumoasa adormită şi trezită, în regia Dianei Mihailopol, este viu, incitant, capabil să vorbească direct ascultătorului contemporan, iar construcţia pe mai multe planuri sonore a oferit echipei artistice ocazia de a explora fascinanta lume auditivă, descoperindu-i noi valenţe şi subtilităţi.

Hronicul şi Cântecul Marii Uniri, după Hronicul şi cântecul vârstelor de Lucian Blaga. Scenariu de Rodica Mandache. Adaptarea radiofonică: Felicia Pinte şi Magda Duţu. Regia artistică: Gavriil Pinte. În distribuţie: Marcel Iureş, Vlad Zamfirescu, Damian Victor Oancea, Mihai Constantin, Dan Aştilean, Mircea Constantinescu, Rodica Mandache, Amalia Ciolan, Niculae Urs, Eugenia Barbu, Crina Mureşan, Bogdan Dumitrescu, Vasile Toma, Adelaida Perjoiu, Tomi Cristin, Ana Maria Bălescu, Valentin Uţă, Felicia Pinte, Magda Duţu, Mirela Georgescu, Silvia Creiniceanu. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2018.

Spectacolul radiofonic Hronicul şi Cântecul Marii Uniri abordează acele capitole din volumul autobiografic Hronicul şi cântecul vârstelor, scris în 1946 şi tipărit postum, în 1965, în care Lucian Blaga vorbeşte despre participarea sa la marele eveniment istoric.

„Tânărul Lucian Blaga a fost martor al acestor tulburătoare evenimente. Ultimele capitole din Hronicul şi Cântecul Vârstelor aduc mărturia sa. Hronicul şi Cântecul Marii Uniri este omagiul nostru”, regizorul Gavriil Pinte.

George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război. Scenariu radiofonic de Ema Stere, după Amintiri din luptele de la Turtucaia şi Pirin Planina de George Topîrceanu. Regia artistică: Attila Vizauer. În distribuţie: Mihai Constantin, Cristian Iacob, Matei Constantin, Constantin Cojocaru, Viorel Păunescu, Ioan Brancu, Eugeniu Cozma, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuţ Kivu, Cornel Mihalache, Lia Gherman, Kostas Mincu, Voicu Hetel, Nicolae Călugăriţa, Mirela Petrescu, Irina Cărămizaru, Roberto Grigore, Stelică Muscalu, Robert Radoveneanu, Lucian Iftime, Cătălin Frăsinescu, Dan Bobe, Sorin Aurel Sandu, Angel Popescu, Denis Hanganu, Ion Gheorghe, Arcudeanu, Cristi Dionise, George Grigore. Regia de studio: Janina Dicu. Regia muzicală: Mădălin Cristescu. Regia tehnică: Mihnea Chelaru. Redactor: Domnica Ţundrea. Înregistrare din anul 2018.

Spectacolul aduce în atenţia publicului o latură extrem de profundă a operei lui George Topîrceanu, mărturiile sale asupra participării la evenimentele Primului Război Mondial, impresiile sale dramatice, din campaniile militare şi din prizonieratul în Bulgaria. Din pasaje semnificative ale acestor mărturii, Ema Stere a alcătuit un scenariu radiofonic bine articulat şi structurat, excelent construit, topind proza în dialog, transpunând secvenţele pline de încordare, tensiune şi emoţie, în limbaj radiofonic. Regizorul Attila Vizauer a izbutit un spectacol foarte viu, cuprinzător, alcătuit dintr-o gamă largă şi variată de emoţii, idei şi sentimente. George Topîrceanu – Amintiri din Marele Război are forţă evocatoare, tragism, nelinişti, accente lirice şi, în egală măsură, duioşie şi umor. Este un spectacol unitar, împletind secvenţele de război cu poveşti de viaţă, izbutind să creeze un adevărat film al desfăşurării evenimentelor acelor vremuri atât de zbuciumate, un film în care ascultătorul de teatru radiofonic se integrează pe deplin.

Ileana – Principesă de România: Călătorie pentru Maica Alexandra. Scenariu de Edith Negulici şi Liana Ceterchi. Adaptarea radiofonică: Ion-Costin Manoliu. Regia artistică şi rolul titular: Liana Ceterchi. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2019.

Actriţa şi regizoarea Liana Ceterchi propune un spectacol radiofonic despre viaţa Principesei Ileana, fiica cea mică a Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria; o evocare plină de farmec şi dramatism, care omagiază memoria Principesei Ileana a României (5 ianuarie 1909, Bucureşti – 21 ianuarie 1991, Pennsylvania). Destinul Principesei Ileana – desfăşurat între palat şi mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări în Europa – este emblematic în istoria contemporană. El stă sub zodia refugiului. S-a luptat pentru alţii şi a fost mereu în slujba poporului său şi a celor în nevoie. A construit spitale, cantine, şcoli de infirmiere, a strâns fonduri pentru răniţi, orfani, bolnavi, săraci… În final, Statele Unite ale Americii au primit-o şi, pe când avea 52 de ani a avut loc autorefugiul său la mânăstire: ”Aceasta este unica şi singura cale deschisă pentru mine…” Pe pământ american a întemeiat Mânăstirea ”Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Pennsylvania. Un parcurs exemplar. Viaţa Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat şi o legitimează în faţa posterităţii.

Lumina Rugului Aprins. Scenariu radiofonic de Ion-Costin Manoliu. Regia artistică: Dan Puric. În distribuţie: Mihai Bica, Dan Puric, Constantin Codrescu, Petru Hadârcă, Ovidiu Cuncea, Mircea Constantinescu, Damian Victor Oancea, Gavril Pătru, Adrian Păduraru, Alexandru Nedelcu, Amalia Ciolan, Orodel Olaru, Silviu Biriş, Ion-Costin Manoliu, Paul Simon Esperando. Regia de montaj: Dana Lupu, Bogdan Golovei, Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Muzica originală şi regia muzicală: Paul Simon Esperando. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor şi coordonator de proiect: Magda Duţu. Înregistrare din anul 2019.

Lumina Rugului Aprins este un spectacol-document dedicat mişcării spiritual-culturale Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim din Bucureşti. Într-un moment de răscruce, la iniţiativa poetului Sandu Tudor – viitorul Ieromonah Daniil de la Rarău, începând din 1945, Mănăstirea Antim din Bucureşti a fost gazda unor întruniri duhovniceşti la care au participat, în anii 1945-1950, preoţi, călugări şi intelectuali de marcă: doctorul Vasile Voiculescu, scriitorul Ion Marin Sadoveanu, compozitorul Paul Constantinescu, filosoful Anton Dumitriu, scriitorul şi profesorul universitar Alexandru Mironescu, scriitorul Paul Sterian, arhitectul Constantin Joja, istoricul Alexandru Elian, scriitorul şi ofiţerul Barbu Slătineanu, doctorul Gheorghe Dabija, pictoriţa Olga Greceanu, preotul profesor Dumitru Stăniloae, arhimandritul Vasile Vasilache – stareţul Mănăstirii Antim, ieromonahii Sofian Boghiu, Benedict Ghiuş, Felix Dubneac, Petroniu Tănase, Arsenie Papacioc, studenţii Andrei Scrima, Roman Braga, Leonida Plămădeală, Nicolae Bordaşiu şi alţii. Întâlnirea cu preotul rus Ivan Kulâghin – Ioan cel Străin, refugiat în România, a fost hotărâtoare pentru cei dornici să primească darul trăirii şi cunoaşterii isihaste. În 1958, mulţi dintre membrii grupului Rugul Aprins au fost arestaţi şi condamnaţi la mulţi ani de temniţă, doar pentru ”culpa” de a fi mărturisitori ai credinţei creştine în vremea ateismului comunist.

Grafică și editare multimedia: Costin Tuchilă. Copyright © Radio România

Echipa care va reprezenta Teatrul Naţional Radiofonic la FIDC 2019, Braşov: Magda Duţu – coordonator de proiect, Domnica Ţundrea – coordonator de proiect, Costin Manoliu – scenarist, Mirela Georgescu – inginer de sunet, Gavriil Pinte – regizor artistic, Patricia Prundea – regizor muzical, Milica Creiniceanu – regizor de studio.

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.