Luni, 25 august, ora 17.00, Ateneul Român: Orchestra de Cameră Radio, dirijor: David Grimal. Program: Valentin Silvestrov, Silent Music, George Enescu Pastorală, Menuet trist și Nocturnă (aranjament pentru orchestră de cameră de Dan Dediu), Maurice Ravel, Mormântul lui Couperin, Felix Mendelssohn-Bartholdy, Concertul în re minor pentru pian, vioară și orchestră de coarde MWV O4. Solist: Roman Lopatynskyi, pianist (câștigător al Concursului Internațional „George Enescu” 2024). Concertul se transmite în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.
David Grimal este un muzician recunoscut pentru curiozitatea sa intelectuală, pentru gustul său privind provocările muzicale și pentru contribuția sa la dezvoltarea societății. El concertează cu regularitate pe cele mai mari scene ale lumii și colaborează ca solist cu cele mai importante orchestre și cei mai renumiți dirijori. Totodată, numeroși compozitori i-au dedicat operele lor. Între 2004 și 2024, Grimal a creat o nouă formă de artă dirijorală, dedicându-și o parte din carieră evoluției orchestrei Les Dissonances, al cărei fondator, director muzical și artistic este. Filmări ale concertelor susținute de orchestră au fost difuzate în peste 60 de țări.
Din 2025 este colaborator artistic al Orchestrei de Cameră Radio din București și desfășoară periodic activități de dirijor și solist cu numeroase alte orchestre. Muzician de cameră apreciat, David Grimal este invitat la cele mai importante festivaluri din lume.
Artistul a creat în 2022 Festivalul Academiei Lumières d’Europe, sub președinția lui Serge Haroche, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică. Festivalul are loc în mai multe capitale europene, în colaborare cu importante instituții culturale, contribuind la formarea profesională a tinerilor muzicieni europeni.
Tot între 2004 și 2024, Grimal a conceput proiectul L’Autre Saison. Acesta a constat într-un sezon de concerte pentru persoanele fără adăpost din Paris, la care au participat artiști importanți din întreaga lume, și a contribuit la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru peste 400 de persoane, ajutându-le să depășească sărăcia extremă. Înregistrările sale pentru EMI, Harmonia Mundi, Aeon, Naïve, Transart, Dissonances records, La Dolce Volta au fost apreciate de presă, respectiv la BBC choice, Choc Classica, Arte selection, Télérama, Diapason d’or.
David Grimal predă vioara la Universitatea de Muzică din Saarbrücken și este invitat să participe în juriile marilor concursuri internaționale și să țină cursuri de măiestrie în întreaga lume. Cântă la o vioară Stradivarius Ex-Roederer fabricată în 1710 și la un Don Quichotte creat exclusiv pentru el de Jacques Fustier.
A fost numit Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în 2008 de către Ministerul Culturii din Franța.
La ediția din 2021 a Festivalului o plăcută surpriză pentru melomanul român a fost prezența Orchestrei Les Dissonances, cu două programe: „[…] Les Dissonances, ansamblul construit cu migală de violonistul și directorul muzical David Grimal, cântând fără dirijor (dar cu o coordonare perfectă între partidele orchestrei) [a oferit] două programe foarte grele: Suita nr. 2 din baletul «Daphnis și Chloe» de Ravel, Capriciul român pentru vioară și orchestră de Enescu, în tălmăcirea admirabilă a lui David Grimal, și – ceea ce pare neverosimil fără dirijor – baletul Ritualul primăverii de Stravinski, căruia Les Dissonances i-au conferit o versiune de referință, de la intonația «în stil» (nu ușor de obținut, fiind o muzică ce pare și astăzi stranie, venind dintr-un substrat arhaic) la rigoarea ritmică și culorile timbrale. În a doua seară, din nou «probe de foc»: Pasărea de foc de Stravinski, Concertul pentru orchestră de Bartók, Poemul pentru vioară și orchestră de Chausson, Rapsodia «Tzigane» interpretate de David Grimal. Încercând să înțeleg modul de a pregăti interpretarea fără dirijor, printr-o muncă de detaliu și de asamblare proprie acestei orchestre, mi-am amintit de una dintre cerințele exprese formulate de Sergiu Celibidache la repetiții, când cerea muzicienilor din orchestră să se asculte între ei, fapt esențial, poate subînțeles, dar, care, dacă nu se realizează la nivel optim, poate nărui totul… E un «secret» pe care Les Dissonances îl urmează consecvent”. – Costin Tuchilă, Un festival singular în lumea muzicală, revista „Leviathan”, nr. 4 (13), octombrie–decembrie 2021, p. 33).
La aproape două decenii după crearea primului ansamblu muzical Radio România – Orchestra Națională Radio (1928) – s-a impus necesitatea constituirii unei noi orchestre, menite să contribuie la fondul muzical de înregistrări. Astfel s-a născut, în 1947, Orchestra de Studio a Radiodifuziunii Române, intitulată, începând din anul 1990, Orchestra de Cameră Radio.
Activitatea ansamblului a însemnat o îmbinare între înregistrările speciale de studio – destinate transmisiilor radio – și prezența pe podiumul de concert. Sub bagheta unor importanți dirijori români, precum Constantin Silvestri, Mendi Rodan, Constantin Bobescu, Carol Litvin, Ludovic Bács, Cristian Brâncuși, Orchestra de Cameră Radio a abordat un repertoriu foarte vast și diversificat, de la baroc sau clasicism la muzica secolului XX.
Un aspect esențial în strategia de management a acestei orchestre îl constituite promovarea tinerilor dirijori și interpreți români. De asemenea, un element specific al activității Orchestrei de Cameră Radio îl reprezintă promovarea unor lucrări mai puțin cunoscute, în primă audiție românească, precum și interpretarea frecventă a creațiilor semnate de compozitori români.
Câteva dintre evenimentele importante în care a fost implicată Orchestra de Cameră Radio în ultimii ani sunt festivalurile Bach – 250, Haydn, Schubertiada, Mozart – 250, Händel & Haydn, cele cinci ediții ale Festivalului Internațional de Chitară, Festivalul Internațional de Bandoneon și Acordeon, Festivalul Seri cu orgă la Sala Radio.
Printre dirijorii români importanți care și-au legat numele de cel al Orchestrei de Cameră Radio se numără Horia Andreescu, Marco Balderi, Gabriel Bebeșelea, Jean Pierre Berlingen, François-Xavier Bilger, Amaury du Closel, Iosif Conta, Péter Csaba, Lawrence Foster, Christopher Wareen Green, Leonid Grin, Cristian Mandeal, Camil Marinescu, Paul Meyer, Milen Nachev, Thomas Rösner, Gerd Schaller, Tiberiu Soare, Ralf Sochaczewsky, Neil Thomson, Gian Luigi Zampieri și Jin Wang.
Partituri înregistrate în primă audiție absolută și numeroase alte creații înregistrate în studio onorează ansamblul Radio România, cum ar fi integrala Concertelor pentru pian și orchestră de Wolfgang Amadeus Mozart, în versiunea interpretativă a pianistei Dana Borșan, un eveniment discografic în premieră absolută în istoria muzicii românești.
Roman Lopatynskyi s-a născut la Kiev în 1993. Este laureat a peste 20 de concursuri internaționale de pian, cum ar fi Concursul Internațional de Pian Hamamatsu, Concursul Internațional Busoni din Bolzano, Concursul Internațional de pian Horowitz din Kiev, Concursul Internațional Rubinstein și Concursul Internațional de Muzică Maria Canals din Barcelona.
În septembrie 2024, Roman Lopatynskyi a câștigat premiul I la Concursul „Enescu” și Premiul „Radu Lupu” pentru Cea mai bună interpretare a unei sonate de George Enescu.
Este invitat regulat al unor renumite săli internaționale de concerte și festivaluri precum Ginza Hall (Tokyo), Steinway Hall (New York), Next Generation Festival din Bad Ragaz (Elveția), și a colaborat cu National Symphony Orchestra, Orchestra Națională a Filarmonicii din Ucraina, Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Filarmonică a Radiodifuziunii Germane Saarbrücken, Orchestra Arena di Verona și Filarmonica del Teatro Comunale di Bologna. De asemenea, a debutat la Musikverein și Konzerthaus din Viena.
Ora 20.00, Sala Palatului: primul concert al Orchestrei Ukrainian Freedom, dirijoare: Keri-Lynn Wilson. Program: Maxim Kolomiiets, Suită din opera Mothers of Kherson; Max Bruch, Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră, op. 26 (solistă: Alexandra Conunova); Richard Wagner, Uvertura operei „Tannhäuser”, Preludiu și Liebestod din „Tristan și Isolda”
Al doilea concert al orchestrei ucraineene, sub aceeși conducere muzicală, este programat marți, 26 august, ora 20.00, la Sala Palatului. Program: Victoria Polevá, Bucha. Lacrimosa, Richard Strauss, Ultimele patru lieduri (solistă: Rachel Willis-Sørensen), Antonín Dvořák, Simfonia nr. 8 în Sol major, op. 88.
Turneul este organizat cu sprijinul: Bloomberg Philanthropies, Ann Ziff, Adrienne Arsht, C. Graham Berwind, III, Fundația Kovner, Fundația Berry Charitable, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Ministerul Culturii și Comunicării Strategice al Ucrainei.
Născută pe 11 septembrie 1962, la Kiev, fiica compozitorului Valery Polyovyj (1927–1986), Victoria Polevá (Victoria Vita Polyova) a absolvit Conservatorul din Kiev (clasa de compoziție cu prof. Ivan Karabyts ) în 1989. Studiile postuniversitare au fost finalizate acolo în 1995, sub îndrumarea prof. Levko Kolodub. 1990–1998 – lector în cadrul facultății de compoziție, 2000–2005 – la Departamentul de Tehnologii Informaționale Muzicale al Conservatorului din Kiev. Din 2005 este compozitoare independentă . 2014, 2015 – membră a juriului Concursului Internațional de Compozitori „Sacrarium” (Italia).
O gamă variată de compoziții ale Victoriei Polevá include muzică simfonică, corală și de cameră. Lucrările timpurii ale Victoriei Polevá au fost legate de estetica avangardei și a polistilisticii (baletul Gagaku, „Transformarea” pentru orchestră simfonică, „Imnul” pentru orchestră de cameră, „Epifania” pentru ansamblu cameral, cantatele Oda lui Horațiu, „Lumină blândă). De la sfârșitul anilor 1990, muzica ei a fost identificată stilistic cu „minimalismul sacru” (A. Pärt, P. Vasks, J. Tavener, H. Gorecki). O perioadă importantă în opera creativă a Victoriei Polevá este legată de studiile intensive și de întruchiparea textelor din slujbele divine în muzică.
Ukrainian Freedom Orchestra a fost înființată în 2022 de dirijoarea canadian-ucraineană Keri-Lynn Wilson, ca răspuns direct la invazia brutală și pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Lucrând în colaborare cu Opera Metropolitană din New York, Opera Națională Poloneză din Varșovia și Ministerul Culturii din Ucraina, dirijoarea Wilson a reunit un ansamblu compus din instrumentiști de top din Ucraina, rămași în țara aflată sub asediu, precum și din muzicieni ucraineni forțați să se exileze din cauza războiului, inclusiv membri ucraineni ai orchestrelor europene. Misiunea sa explicită este de a apăra moștenirea culturală a Ucrainei în timp ce țara luptă pentru libertatea sa. Din 2023, orchestra se află sub patronajul Primei Doamne a Ucrainei, Olena Zelenska.
Cele trei turnee de vară ale orchestrei au avut loc în unele dintre cele mai prestigioase locuri din Europa și Statele Unite, cum ar fi BBC Proms și Barbican din Londra, Concertgebouw din Amsterdam, Elbphilharmonie din Hamburg, Lincoln Center din New York și Kennedy Center din Washington DC. De asemenea, au cântat în unele dintre cele mai mari catedrale și săli de concerte de pe ambele maluri ale Atlanticului, precum și într-un concert special în șantierul naval polonez care a contribuit la nașterea curentului Solidaritatea. În februarie 2025, ansamblul a ținut un concert la Varșovia pentru a marca trei ani de la invazia Rusiei, care a fost televizat în Europa de canalul Arte și în Statele Unite de PBS.
Ukrainian Freedom Orchestra se poate mândri că a promovat compozitori ucraineni contemporani alături de cei mai renumiți din tradiția muzicală europeană. De asemenea, Deutsche Grammophon a lansat o înregistrare live exclusivă a Simfoniei a IX-a de Beethoven în limba ucraineană. În centrul turneului din 2025 se vor afla interpretări ale monumentalei Simfonii a V-a de Beethoven, care va fi, de asemenea, înregistrată pentru a fi lansată de Deutsche Grammophon.
Orchestra a fost întâmpinată cu aplauze și emoție profundă din partea publicului, de aprecierea criticilor și de o atenție mediatică fără precedent pentru o inițiativă artistică de acest gen. În cadrul turneului din vara acestui an, orchestra va proclama din nou mesajul ei de libertate, rezistență și speranță în fața opresiunii.
Keri-Lynn Wilson, directorul muzical și fondatoarea Orchestrei Ukrainian Freedom, care a efectuat turnee în marile orașe și festivaluri ale Europei și ale Statelor Unite în ultimele două veri. Orchestra a fost înființată ca răspuns la invazia rusă din Ucraina. Înregistrarea de către Orchestra Ukrainian Freedom a Simfoniei a IX-a de Beethoven, dirijată de Keri-Lynn Wilson, a fost lansată de Deutsche Grammophon a marcat doi ani de la invazia Rusiei. Orchestra și-a încheiat recent turneul Beethoven Ninth Freedom Tour în Europa și în Statele Unite ale Americii. În acest sezon, Keri-Lynn Wilson a fost numită director muzical al Kyiv Camerata, cea mai importantă orchestră de cameră din Ucraina, pe care o va conduce în concerte atât pe plan național, cât și în străinătate. Pe 24 august, de Ziua Independenței Ucrainei, Keri-Lynn Wilson a fost decorată de președintele Zelenski cu Ordinul Prințesei Olga pentru contribuția sa la cultura ucraineană.
Cariera sa de dirijor de operă și muzică simfonică include unele dintre cele mai importante teatre de operă și orchestre simfonice din lume. Printre companiile de operă pe care le-a condus cel mai recent se numără Opera Regală, Opera Metropolitană, Opera de Stat din Berlin, Opera din Paris și Opera Germană din Berlin.
Soprana americană Rachel Willis-Sørensen este renumită pentru diversitatea repertoriului său, care variază de la Mozart la Wagner. Invitată cu regularitate la cele mai importante teatre de operă din lume, artista a fost apreciată de „Le Monde”: „Soprana americană are, fără îndoială, una dintre cele mai impresionante voci din lumea operei. Timbrul, de o frumusețe impunătoare, este frapant.” În ultimele stagiuni, a cântat pe scenele celor mai importante teatre de operă din Europa și SUA și este invitată în mod frecvent la Opera de Stat Bavareză, Opera Metropolitană și Opera de Stat din Viena. Ca artistă a casei de discuri Sony, a lansat două albume solo și susține în mod regulat concerte și recitaluri, în paralel cu angajamentele de operă.
Stagiunea 2024–2025 a adus revenirea sa în rolul Rosalindei (Die Fledermaus), alături de Les Musiciens du Louvre, dirijat de Marc Minkowski. Apoi a revenit la Metropolitan Opera pentru a prelua primul său rol verdian al stagiunii: Leonora din Il Trovatore, la Opera de Stat din Viena, în februarie 2025, și în martie la Royal Ballet și Opera Regală Covent Garden. În iarnă, și-a făcut debutul la Teatro di San Carlo, cu un alt rol verdian, Elisabetta din Don Carlo, și la Filarmonica din Paris, într-o versiune de concert a operei La Traviata de Verdi, sub bagheta lui Jérémie Rhorer. În primăvară, a debutat ca personaj principal în opera Norma de Bellini, la Opera de Stat din Berlin. Revenind la Opera de Stat Bavareză, colaborarea de la München a inclus o revenire în rolul Elisabettei, urmat de Elsa din Lohengrin de Wagner.
Rachel Willis-Sørensen și-a făcut debutul în Bulgaria, interpretând un concert de gală alături de Jonas Kaufmann și Orchestra Filarmonică din Sofia în septembrie, și a revenit la Carnegie Hall în cadrul Galei Richard Tucker în octombrie, după ce debutase acolo în recital în stagiunea precedentă. Și-a făcut debutul cu National Symphony Orchestra, interpretând Ultimele patru lieduri de Strauss, sub conducerea lui Gianandrea Noseda, iar în timpul verii, a interpretat Wesendonck Lieder de Wagner, cu Orchestra Filarmonicii din München, și ultimul său rol al stagiunii, ca soprană în Recviemul verdian, alături de Orchestra Simfonică din San Francisco, Orchestra Filarmonică Regală din Liverpool și Orchestra Filarmonică din Copenhaga. În august 2025, susține un turneu european cu Ukrainian Freedom Orchestra.
Programul complet al festivalului: https://festivalenescu.ro/ro/festivalul-george-enescu/concerte
Festivalul Internațional „George Enescu” este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.
Organizator: ARTEXIM
Co-organizator: Fundația ArtProduction
Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București
Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus
Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, Ferrero Rocher, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music
Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR, YOKKO
Transportator oficial: Tarom
Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, Hotnews.ro
Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres
Parteneri media internaționali: Euronews, Mezzo
Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, TVR 1, TVR Cultural, TVR Info, Buletin de București, Republica.ro, Europa Liberă, Leviathan, Cultura la dubă, Vorbitorincii, LiterNet.ro, Urban.ro, Happ.ro, infoMusic, Economistul, Curs de guvernare, Observator cultural, Revista Cultura, BIZ, Haute Culture, Nine O’Clock, ELLE, Ringier, AList Magazine, Q Magazine, Zile și Nopți, Phoenix Media, Cocor Media Channel
Partener de monitorizare: mediaTRUST.
Ca și la celelalte ediții, Asociația Culturală Leviathan, editor al portalului Leviathan.ro și al revistei culturale trimestriale „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2025.
Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan”, nr. 3, iulie–septembrie 2025, apare o avancronică a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2025 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2025
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2024
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2023
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021
[…] Marți, 26 august 2025, ora 20.00, la Sala Palatului va avea loc al doilea concert al orchestrei ucraineene, Ukrainian Freedom Orchestra, dirijoare: Keri-Lynn Wilson. Program: Victoria Polevá, Bucha. Lacrimosa, Richard Strauss, Ultimele patru lieduri (solistă: Rachel Willis-Sørensen), Antonín Dvořák, Simfonia nr. 8 în Sol major, op. 88. Detalii despre orchestră și interpreți: click aici. […]