Știri: Vineri, 19 septembrie 2025 la Festivalul ”Enescu”

Ora 16.30, Ateneul Român: Orchestra de Cameră Scoțiană. Dirijor: Maxim Emelyanychev. Solist: Colin Currie, percuție. Program: Ludwig van Beethoven, Selecțiuni din Creaturile lui Prometeu, op. 43; James MacMillan, Concertul pentru percuție și orchestră „Veni, Veni Emmanuel”; Ludwig van Beethoven, Simfonia nr. 5 în do minor, op. 67. Concertul se transmite în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.

Înființată în 1974, Orchestra de Cameră Scoțiană (SCO) este una dintre cele cinci Companii Naționale de Spectacole ale Scoției care a jucat un rol esențial în dinamizarea scenei muzicale scoțiene.

SCO susține cu tărie că muzica de nivel mondial nu ar trebui considerată un privilegiu, ci un drept fundamental la care fiecare individ ar trebui să aibă acces, contribuind astfel la dezvoltarea personală și comunitară globală. Având ca surse de finanțare Guvernul Scoțian, Consiliul Orașului Edinburgh și o comunitate dedicată de susținători filantropi, SCO și-a câștigat o recunoaștere globală pentru interpretările sale excepționale și pline de specificitate. Programul său anual variat, care cuprinde atât muzică clasică tradițională, cât și opere recent comandate, este prezentat în întreaga Scoție, la nivel internațional și cu o prezență online în creștere.

Fie că se află pe scenă sau în afara ei, toți muzicienii și membrii personalului SCO, oameni cu un talent remarcabil și o creativitate debordantă, împărtășesc o pasiune profundă pentru impactul transformator și pozitiv al muzicii asupra vieților oamenilor. Programul SCO de Învățare Creativă implică oameni de toate vârstele și din toate mediile sociale într-o gamă diversă de proiecte, concerte, ateliere participative și resurse. Prin actuala sa rezidență de cinci ani în Craigmillar, Edinburgh, SCO continuă tradiția artistică locală, oferind comunității acces direct la o resursă culturală importantă a țării.

Sosirea tânărului și energicului dirijor Maxim Emelyanychev în septembrie 2019, în calitate de Dirijor Principal, a marcat începutul unei perioade entuziasmante pentru SCO. Recent, contractul său a fost extins până în 2028.

În noiembrie 2019, SCO și Emelyanychev și-au lansat primul album (Linn Records), primind aprecieri critice notabile. Apoi, în noiembrie 2023, parteneriatul lor a continuat cu o a doua înregistrare ce include simfonii de Mendelssohn. Pe 1 noiembrie au lansat cel mai recent albumul al lor, cu Simfoniile nr. 5 și 8 de Schubert.

Cu legături solide, ansamblul colaborează frecvent cu dirijori și directori invitați de marcă. Printre aceștia se numără Andrew Manze (Dirijor Principal Invitat), Pekka Kuusisto, François Leleux, Nicola Benedetti, Isabelle van Keulen, Anthony Marwood, Richard Egarr, Mark Wigglesworth, Lorenza Borrani și Dirijorul Emerit Joseph Swensen.

Actualul Compozitor Asociat al Orchestrei este Jay Capperauld. SCO are legături strânse cu mulți compozitori importanți, comandând circa 200 de lucrări noi de la nume ca Sir James MacMillan, Anna Clyne, Sally Beamish, Martin Suckling, Einojuhani Rautavaara, Karin Rehnqvist, Mark-Anthony Turnage, Nico Muhly și regretatul Peter Maxwell Davies.

Apreciat de Gramophone drept „la vârful interpretării percuției de astăzi”, Colin Currie activează ca solist și interpret de muzică de camera ce se dedică promovării muzicii noi la cel mai înalt nivel. El este adesea ales ca solist de către numeroși compozitori și dirijori de marcă, concertând cu orchestre de prestigiu precum New York Philharmonic, Royal Concertgebouw, Orchestre Philharmonique de Radio France, Philharmonia Orchestra și London Philharmonic Orchestra.

Un solist dinamic și aventuros, Currie a interpretat în premieră lucrări de compozitori precum Steve Reich, Louis Andriessen, HK Gruber, Sir James MacMillan, Jennifer Higdon, Anna Clyne, Brett Dean, Einojuhani Rautavaara, Helen Grime, Sir Harrison Birtwistle și, cel mai recent, Bruno Mantovani, Nicole Lizée și Danny Elfman.

Reperele concertistice ale stagiunii 2024-2025 îl includ pe Colin Currie în Veni Veni Emmanuel de James MacMillan, alături de Hallé Orchestra și English Chamber Orchestra. De asemenea, va interpreta Concertul pentru percuție de Danny Elfman cu Royal Liverpool Philharmonic, și Concertul pentru percuție de Andy Akiho cu Brussels Philharmonic, Orchestre Symphonique de Québec și BBC Scottish Symphony. Printre celelalte apariții se numără Water Concerto de Tan Dun cu London Philharmonic, Switch de Andrew Norman cu São Paulo State Symphony Orchestra, precum și premiera în Marea Britanie a Concertului pentru percuție de Olga Neuwirth cu BBC Scottish Symphony. Pe lângă acestea, Currie va prezenta un nou program de recital solo la Wigmore Hall, care va include premiera mondială a unei lucrări de Dani Howard.

Și-a lansat cariera dirijorală cu propriul său Colin Currie Group, ajungând să dirijeze London Symphony Orchestra, Hallé Orchestra, Asko/Schönberg Ensemble, Britten Sinfonia și Scottish Chamber Orchestra. În această stagiune, printre reperele dirijorale ale lui Colin Currie se numără conducerea orchestrei Hallé într-un Festival Philip Glass, dirijarea ansamblului Asko/Schönberg Ensemble într-un turneu olandez și apariția alături de Brighton Philharmonic.

Colin Currie Group a fost înființat de Currie în 2006 pentru a celebra muzica lui Steve Reich, cu aprobarea personală a acestuia. În 2021, Grupul a interpretat în premieră o nouă lucrare de Reich, Rugăciunea Călătorului, comandată de Zaterdag Matinee la Concertgebouw, Royal Festival Hall, Elbphilharmonie, Philharmonie de Paris, Carnegie Hall, CAL Performances și Tokyo Opera City. În această stagiune, Grupul va interpreta un program integral Reich la Milan Conservatory, incluzând Drumming de Reich.

În 2017, artistul a fondat propria sa casă de discuri, Colin Currie Records, în parteneriat cu LSO Live. Printre lansările sale se numără trei albume ale Colin Currie Group (descrise de The Times ca fiind „emoționant de tunătoare”), un disc în duo cu Håkan Hardenberger și un album cu concertele pentru percuție de HK Gruber, înregistrat cu BBC Philharmonic. Cea mai recentă apariție discografică, Music for 18 Musicians, a fost înregistrată la Abbey Road Studios și a fost aclamată de critici drept „o înregistrare sublimă și reflexivă” (Gramophone).

Currie este Artist Asociat la Royal Conservatoire of Scotland, Profesor Invitat de Ansambluri Moderne la Royal Academy of Music din Londra și Ambasador al Chamber Music Scotland.

El este reprezentat de Intermusica și folosește cinele Zildjian, fiind recunoscut și ca Artist MarimbaOne.

Ora 19.30, Sala Palatului: Orchestra Națională a Franței. Dirijor: Cristian Măcelaru. Solist: Rudolf Buchbinder, pian. Program: George Enescu, Rapsodia română nr. 2 în Re major, op. 11; George Gershwin, Concertul în Fa pentru pian și orchestră; Maurice Ravel, Trioul cu pian în la minor, M. 67 (orchestrație de Yan Pascal Tortelier); Maurice Ravel, Valsul. M. 72. Detalii despre orchestră, click aici. Concertul se transmite în direct la TVR Cultural, Radio România Muzical și Radio România Cultural.

Trioul pentru pian, vioară și violoncel de Maurice Ravel este o lucrare compusă în 1914. Dedicat profesorului de contrapunct al lui Ravel, André Gedalge, trioul a fost interpretat pentru prima dată la Paris în ianuarie 1915, de Alfredo Casella (pian), Gabriel Willaume (vioară) și Louis Feuillard (violoncel). O interpretare tipică a lucrării durează aproximativ 30 de minute.

Ravel plănuise să scrie un trio timp de cel puțin șase ani înainte de a începe să lucreze cu adevărat în martie 1914. În vara anului 1914, Ravel și-a desfășurat activitatea compozițională în comuna bască franceză Saint-Jean-de-Luz. Ravel s-a născut peste golf, în orașul basc Ciboure; mama sa era bască, iar el a simțit o identificare profundă cu moștenirea sa bască. În timpul compoziției Trio-ului, Ravel lucra și la un concert pentru pian bazat pe teme basce, intitulat Zazpiak Bat (în bască „Cei șapte sunt unul”). Deși în cele din urmă a fost abandonat, acest proiect și-a lăsat amprenta asupra Trio-ului, în special în mișcarea de deschidere, despre care Ravel a remarcat mai târziu că are „culori basce”.

Totuși, primul biograf și prieten al lui Ravel, Roland-Manuel, avea o altă interpretare a originii temei: „Marii noștri muzicieni nu s-au rușinat niciodată să admire o melodie frumoasă de la un concert la o cafenea. Se spune că, urmărind vânzătorii de înghețată dansând un fandango la Saint-Jean-de-Luz, Ravel a preluat prima temă a Trio-ului său, o temă pe care o credea a fi bască, dar nu era. Deși progresul inițial la Trio a fost lent, izbucnirea Primului Război Mondial în august 1914 l-a stimulat pe Ravel să termine lucrarea pentru a se putea înrola în armată. La câteva zile după intrarea Franței în război, Ravel i-a scris din nou lui Maurice Delage: „Da, lucrez la Trio cu siguranța și luciditatea unui nebun.” Până în septembrie îl terminase, scriindu-i lui Igor Stravinski: „Ideea că ar trebui să plec imediat m-a făcut să termin cinci luni de muncă în cinci săptămâni! Trio-ul meu este terminat.” În octombrie, a fost acceptat ca asistent medical de către Armată, iar în martie 1916 a devenit șofer de camion voluntar pentru Regimentul 13 Artilerie.

În compunerea Trio-ului, Ravel era conștient de dificultățile compoziționale pe care le reprezenta genul: cum să reconcilieze sonoritățile contrastante ale pianului și ale instrumentelor cu coarde și cum să obțină echilibrul între cele trei voci instrumentale – în special, cum să facă vocea violoncelului să iasă în evidență față de celelalte, care sunt mai ușor de auzit. Abordând prima problemă, Ravel a adoptat o abordare orchestrală a scrierii sale: utilizând extensiv gamele extreme ale fiecărui instrument, a creat o textură sonoră neobișnuit de bogată pentru o lucrare de cameră. A folosit efecte coloristice precum triluri, tremolouri, armonice, glissandouri și arpegii, cerând astfel un nivel ridicat de competență tehnică din partea tuturor celor trei muzicieni. Între timp, pentru a obține claritate în textură și pentru a asigura echilibrul instrumental, Ravel a distanțat frecvent liniile de vioară și violoncel la două octave distanță, cu mâna dreaptă a pianului cântând între ele.

Inspirația pentru conținutul muzical al Trio-ului a provenit dintr-o gamă largă de surse, de la dansul basc la poezia malaeziană. Cu toate acestea, Ravel nu s-a abătut de la predilecția sa obișnuită pentru formele muzicale tradiționale. Trioul urmează formatul standard pentru o lucrare clasică în patru mișcări, mișcările exterioare în formă de sonată flancând un scherzo și un trio și o mișcare lentă. Cu toate acestea, Ravel reușește să introducă propriile inovații în acest cadru convențional.

Trio-ul este scris în tonalitatea la minor și este alcătuit din patru mișcări: Modéré (la minor – Do major), Pantoum (Assez vif) (la minor – Fa diez major – fa diez minor – F diez major – La major), Passacaille (fa diez minor), Final (Animé) (La major).

Rudolf Buchbinder este unul dintre artiștii legendari ai timpului nostru. Experiența acumulată într-o carieră de 65 de ani se îmbină cu un spirit viu și o spontaneitate remarcabilă în interpretarea sa pianistică. Astfel, tradiția și inovația, fidelitatea și libertatea, autenticitatea și deschiderea se reunesc în modul său de a aborda marea literatură pianistică.

Buchbinder este membru de onoare al Vienna Philharmonic Orchestra, Gesellschaft der Musikfreunde in Wien, Wiener Konzerthausgesellschaft, Vienna Symphony Orchestra, Israel Philharmonic Orchestra și este primul solist căruia i-a fost acordată Insigna de Onoare de Aur de către Staatskapelle Dresden. De asemenea, este un artist exclusiv Deutsche Grammophon.

Interpretările lui Rudolf Buchbinder asupra operelor lui Ludwig van Beethoven sunt recunoscute, în mod special, ca un etalon. El a fost primul pianist care a susținut toate sonatele pentru pian de Beethoven într-o singură stagiune de festival, la Festivalul de la Salzburg din 2014. Acest ciclu istoric a fost, de altfel, înregistrat live și lansat pe CD și DVD.

Cele mai recente înregistrări ale lui Rudolf Buchbinder, ce cuprind Integrala concertelor pentru pian de Beethoven, documentează un proiect cu adevărat excepțional. Pentru prima dată în istoria sa, Musikverein din Viena i-a oferit unui singur pianist onoarea de a interpreta toate cele cinci concerte pentru pian de Beethoven într-o serie special concepută. Buchbinder a fost acompaniat de cinci dintre cele mai bune orchestre și dirijori ai lumii: Leipzig Gewandhaus Orchestra cu Andris Nelsons, Vienna Philharmonic cu Riccardo Muti, și Bavarian Radio Symphony Orchestra, Munich Philharmonic și Staatskapelle Dresden sub bagheta lui Mariss Jansons, Valery Gergiev și, respectiv, Christian Thielemann.

În stagiunea 2024–2025, Rudolf Buchbinder și Vienna Musikverein au dedicat un focus exclusiv muzicii lui Schubert. Alături de Jonas Kaufmann, Renaud și Gautier Capuçon, precum și membri ai Vienna Philharmonic Orchestra, Buchbinder a abordat integral opus-ul cameral al lui Schubert. Ultimul dintre cele patru concerte a fost dedicat unui recital solo, prezentând Impromptus-urile târzii și ultima sonată pentru pian de Schubert.

Buchbinder este Directorul Artistic al Festivalului Grafenegg, care a devenit unul dintre cele mai influente festivaluri orchestrale din Europa de la înființarea sa în 2007.

Ora 20.00, MINA – Muzeul Artei Noi Imersive București: Ultima piesă – concert sincretic imersiv. Detalii, click aici.

Ora 22.30, Ateneul Român: Corul de Cameră al Filamonicii Estone. Detalii, aici.

Pe site-ul Festivalului puteți viziona online concerte din program – click în dreapta pe Live.

Festivalul Internațional „George Enescu” este un eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii.

Organizator: ARTEXIM

Co-organizator: Fundația ArtProduction

Co-producători: Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune, Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București

Parteneri principali: Rompetrol – KMG International, BRD – Groupe Société Générale, JTI – Immersive Experience (partener de inovație), Lexus

Parteneri: LINDE GAZ, Purcari, Ferrero Rocher, Mobexpert, One United Properties, ORANGE, CPI Property Group, L’OR, Nazzuro Aqua, Althaus, Fundația Liliana și Peter Ilica, Senia Music

Cu sprijinul: BIGOTTI, Țuca Zbârcea & Asociații, SANADOR, YOKKO

Transportator oficial: Tarom

Parteneri media principali: Antena 3 CNN, Europa FM, Hotnews.ro

Parteneri media de tradiție: RFI România, Agerpres

Parteneri media internaționali: Euronews, Mezzo

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, TVR 1, TVR Cultural, TVR Info, Buletin de București, Republica.ro, Europa Liberă, Leviathan, Cultura la dubă, Vorbitorincii, LiterNet.ro, Urban.ro, Happ.ro, infoMusic, Economistul, Curs de guvernare, Observator cultural, Revista Cultura, BIZ, Haute Culture, Nine O’Clock, ELLE, Ringier, AList Magazine, Q Magazine, Zile și Nopți, Phoenix Media, Cocor Media Channel

Partener de monitorizare: mediaTRUST.

Ca și la celelalte ediții, Asociația Culturală Leviathan, editor al portalului Leviathan.ro și al revistei culturale trimestriale „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2025.

Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, programul transmisiilor în direct, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan”, nr. 3, iulie–septembrie 2025, apare o avancronică a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2025 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2025

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2024

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2023

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019

Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021

Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018

Arhiva rubricii Cronica muzicală