Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev, 5 iunie 1903, Florina, Macedonia–13 mai 1974, București), poet și prozator român de origine macedo-română-bulgară, reprezentant al literaturii românești de avangardă.
Stephan Roll a intrat de timpuriu în mișcarea de avangardă. Împreună cu Ilarie Voronca este redactorul și directorul unicului număr al revistei „75 HP” (1924), apoi face parte din colectivul redacțional de la „Punct” (1924–1925) și „Integral” (1928). După apariția revistei unu (1928), devine unul dintre principalii ei colaboratori. Paralel, desfășoară și o activitate publicistică susținută. Este mai cunoscut ca publicist sub numele său real, Gheorghe Dinu, și ca poet sub pseudonimul Stephan Roll.
Poezia pe care o scrie, fără să dovedească o virtuozitate metaforică egală cu aceea a lui Ilarie Voronca, îi particularizează scrisul, care parcurge toate etapele avangardismului românesc: de la textul cu trimiteri spre zona dadaismului, prin faza constructivistă, până la cultivarea unui imagism exuberant. Mai mult decât oricare alt membru al grupului de la Integral, St. Roll a arătat o disponibilitate specială pentru joc, pentru jocul de-a literatura.
Pe acest fundal, Stephan Roll își conturează un spațiu „naturist”, tratat în manieră ludică și ironică, scriind despre „poeții sportsmeni și poezia agilă din universul electricității și al vitezei”. Prezența parodiei cu adresare la poezia tradiționalistă și romantică împrumută uneori accente urmuziene. Este cu atât mai interesantă activitatea complementară de gazetar. Colaborează la „Cuvântul liber”, „Adevărul”, „Dimineața” etc. După 1930, se distanțează ireversibil de avangardism, pe măsură ce se contura tot mai precis angajamentul său social și politic de stânga. Această activitate a sfârșit prin a o înlocui pe aceea de poet, îndepărtându-l de destinul de scriitor.
„Privește: lumina e albă ca pieptul păsărilor de mare
în corpore pitpalacii
își chiuie limbile
ecoul umple gurile văzduhului
și clopotele de aer
Eu sunt mai înalt decât tine
cu o vrabie”
Stephan Roll
