În 1920, scriitorul Camil Petrescu a avut ideea de a edita la Timișoara ziarul „Țara”, un ziar generalist, tipărit în limba română. În mod paradoxal, ziarul nu a prins, fiindcă publicul era obișnuit cu publicațiile în germană și maghiară, orașul având o populație foarte diversă, vorbindu-se limba română destul de puțin. Ziarul lui Camil mai întâmpina dificultăți și din partea difuzorilor de presă. O problemă actuală, nu-i așa? Pe lângă acestea, tânărul gazetar nici nu avea prea multă experiență, cu toate că a miza pe românitate în Banat după Unirea cea Mare părea un lucru bun. Istoricul Lucian-Vasile Szabo scria în revista ”Arca”, nr. din aprilie 2017:
”Camil Petrescu nu a avut resurse pentru a-şi promova ziarul prin acţiuni specifice. Nu oferea nici suplimente pe teme diverse, nu dădea cărţi şi nici ceasuri de masă ori alte obiecte aflate în arsenalul promoţional al gazetelor din Regat. El a mizat pe faptul că «Țara» se va impune prin faptul că răspândea românismul, că aducea noul de la Bucureşti. A fost o eroare: bănăţenii nu au fost prea interesaţi. Mai sunt şi alte cauze. Una ar fi sărăcia informativă. Fiind o publicaţie scrisă în mare parte de editorul său, «Țara» a lăsat, cu toate străduinţele lui C. Petrescu, numeroase sectoare neacoperite. Mai erau tonul elitist şi tendinţa de a oferi corecţii, alte aspecte cu care cititorii nu au fost de acord”.
Jurnalistul Camil Petrescu era interesat de problemele politice ale zilei. Dezbătea și intra în polemici cu alți gazetari ai vremii pe teme cotidiene, una importantă fiind promisiunile electorale neonorate ale politicienilor. L-au mai preocupat starea presei și felul în care funcționau relațiile, incorecte, ale acesteia cu lumea politică. Observator atent al fenomenului, s-a implicat în dezbateri încă de la începutul carierei sale de publicist generalist. În octombrie 1919, observa că presa de la Bucureşti nu poate fi un exemplu. Când, implicate fiind în lupta electorală, unele gazete au publicat certificate medicale ale adversarilor, jurnalistul a scris articolul intitulat ”Atacurile personale”. Iată ce scria Camil Petrescu:
”Nu! Hotărât, aceasta ne repugnă. Binecuvântăm înţelepciunea celor care au ferit presa de aici de astfel de păcate. Şi cu cât mai jos s-ar putea scoborî presa din Regat cu luptele politice, cu atât mai energic vom protesta noi aici. Sunt aici, la noi, tradiţii prea puternice pentru ca să putem abdica de la o lume de conduită, care ne-a adus de atâtea ori la bine.”
Prin gazeta sa, Camil Petrescu a dus și o campanie de educare a cititorilor, publicând articole despre istoria și rolul instituțiilor statului.
Tendința tabloidizării presei exista și pe vremea aceea, așa că editorul ziarului ”Țara” a luat atitudine în scris.
”Se pare că acest progres material nu e însă şi moral. E cert că, în majoritatea ei, presa românească, trecând pe lângă chestiunile largi de principii şi probleme generale, dă prea mare atenţie chestiunilor personale şi faptelor de senzaţie”, scria el nemulțumit în propriul ziar.
Romancierul a intrat și în politică și se adresa prin intermediul ziarului său astfel:
”Alegători din Cercul Oravița,
Dacă vă plac candidații care făgăduiesc de toate, dacă vă plac candidații care se sprijină mai mult pe glasul altora decât pe al lor, dacă vă plac candidații care se înjugă la carul intereselor străine neamului nostru, dacă nu vă lipsește nimic, dacă trăți în dulce prietenie cu Societatea,
Nu votați cu candidatul nostru, domnul Camil Petrescu,
Directorul ziarului «Țara», el nu are nevoie de votul celor slabi de înger, el nu are nevoie de votul celor care se lasă atrași de vorbe, el nu are nevoie de votul celor care nu știu ce vor;
Candidatul nostru,
Camil Petrescu,
Are nevoie de voturile celor buni, cinstiți și inimoși!”
”Gazeta concurentă, «Banatul românesc» (nr. 70 din 9 aprilie 1921), îi recomandă lui Camil Petrescu întoarcerea la o serioasă muncă culturală și îl acuză că tulbură țăranii cu fel de fel de bazaconii.”– Mihai Barbu, revista ”Argeș” nr. 3, 2016.
Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică
