”Cu reclama prin Bucureştiul interbelic (3)” de Mirela Nicolae

704
Mirela Nicolae presa interbelica reclame bucuresti
Grafică de Costin Tuchilă

Din presa de altadata rubrica logo leviathan.roȊn episoadele trecute v-am povestit despre cele mai întâlnite reclame la produse şi servicii apărute după Primul Război Mondial în ziarul ”Universul”. Privindu-le, ne-am putut face o idee asupra felului în care trăiau cetăţenii Capitalei şi-ai ţării după devastatoarea conflagraţie.

Anunţurile şi publicitatea întâlnite în presa de după 1918 devin, de la an la an, tot mai numeroase, variate şi creative. De la anunţurile de mică publicitate până la reclamele desenate, întinse pe o jumătate de pagină format A5 sau texte promoţionale, ori reclamele la spectacole de varietăţi, cursuri şcolare sau universitare, totul este tipărit şi promovat.

Cu prilejul Crăciunului din 1923, publicaţia îşi face reclamă sieşi printr-un pamflet în versuri la adresa puterii, a bancherilor, comercianţilor şi intelectualilor. Lunga poezie ironică, însoţită de două caricaturi, vinde jurnalul ca pe-o pâine caldă. Iată ce scriu ziariştii de la ”Universul” pe post de urare la adresa magnaţilor şi potentaţilor vremii:

”Priviţi colecţia bizară/ Și spuneţi-mi cu-adevărat/ De mai există-n altă ţară/ Un Vicleim aşa ciudat./ Păpuşi viclene şi ursuze/ Ce-aşteaptă daruri şi decor/ Ca tot mai mult să se amuze/ Pe seama bietului popor./ De prin ţinuturi de ninsoare/ Cu tolba mea venii grăbit/ Ca să le dau de sărbătoare/ Câte un dar mai potrivit./ Astfel vrea datina străbună/ Iar eu, albitul Moş Crăciun/ Alerg mereu cu voie bună/ Și tuturor le dau ce-adun./ Primarului din Capitală/ (Că-i cel mai tare în polemici)/ O măturoaie colosală / Să mature microbi endemici./Iar ca să spele-n urmă locul/ Și apă s-aibă berechet/ Îi dau – ce mare-i fu norocul!-/ Un jobenaş cu robinet./ O bancă fratelui Vintilă/ Cu roate cinci de caşcaval/ Și-un setebeu ce merge-n silă/Simbolizând al ţării hal./Iar magului pornit cu steaua/ Ȋi dau un năzdrăvan măgar/Să-i bată cu putere şaua/ Ȋn echipaj de ghinărar./Comitagiului feroce ce din America veni/ La pungă gros şi tare-n voce Și-n ţară spre-a ne ponegri/ Ȋi dau o sveltă păpuşică/ Să nu-şi mai bată joc de ţară/Și-o bombă mică, mititică/ Să sparg a lupilor fanfară/[…] Lui Mihalache-i dau portretul/ Lui Trotzki – blândul său Iisus/ Ca să-i astâmpere sovietul/ Cu rublele ce i-am adus./ Jocheului Marchiuloman/ Un Ducipal mai mitiel/ Si-o mândră cască de german/ Să-i amintească an cu an/ Ce n-am vrut noi, dar a vrut el. […] / Și-acum noroc şi spornic banul/ De ziua mea câte-un gând bun/ Și iar să ne vedem la anul/ Cu sănătate… Moş Crăciun.”

Reclame la pantofi, paturi, ceasuri, lemne, cauciucuri, jucării, îmbrăcăminte, şcoli, cursuri, autoturisme de lux, sobe cu gaz, galoşi şi pudră, totul se tranzacţionează, totul apare în gazetă.

Publicitatea din ziar ocupă pagini întregi. Și datorită ei încep acum anii de emancipare a femeilor şi minorităţilor, lupta susţinută pentru drepturile civile, se dezvoltă spectaculos industria spectacolului şi gustul pentru efemer, relaţiile interumane se schimbă, la fel ca mentalităţile.

Vezi: ”Cu reclama prin Bucureștiul interbelic (1)” de Mirela Nicolae

”Cu reclama prin Bucureştiul interbelic (2)” de Mirela Nicolae

Arhiva rubricii Din presa de altădată

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.