Text premiat la concursul realizat de Asociația Culturală Leviathan, ”Descoperă scriitorul din tine!”, prima ediție (1 – 12 iulie 2019), cu tema: Eseu pornind de la afirmația Contelui de Saint-Aulaire despre Ion I. C. Brătianu: ”Țărilor mici le sunt sortiți oameni mari”. Vezi revista ”Leviathan”, anul I, nr. 1, octombrie – decembrie 2018, click aici.
Sufletele și mințile mari reprezintă ele însele o instituție cu o textură aparte. Omul politic, prin excelență om public, se poate situa pe treapta cea mai înaltă a respectabilității și conștiinței de nație numai dacă este capabil să se erijeze într-un veritabil ghid al celor însetați de propășirea propriului popor.
Sunt momente în istoria unei țări în care situațiile critice, ajunse până la pragul dezastrului, nu pot fi evitate. Anumite interese obscure se constituie în dificultăți pentru națiunea aflată la confluența nefericită a unor factori de decizie familiarizați cu încălcarea sistematică și îndelungată a drepturilor fundamentale. Ierarhia valorilor și a gândirii se răstoarnă cel mai ușor în vremuri de cumpănă, astfel că apariția pe scena politică și socială a unei personalități cu valoare de rezervor a tot ceea ce înseamnă loialitate față de semeni, imunitate la corupție, precum și separarea de orice fel de interes meschin, poate reprezenta un eveniment extrem de fericit, atât pentru prezentul unei națiuni, cât și pentru întregul context istoric în care această națiune își regăsește identitatea.
Spiritul superior și curajul de a acționa sunt trăsături definitorii ale liderilor care știu bine încotro trebuie să se îndrepte cei aflați sub directa lor oblăduire. Singurul profit care le poate anima dorința de luptă este binele patriei, al locului în care au auzit pentru prima dată glasul liniștitor al mamei, al comunității în sânul căreia au crescut și s-au format ca oameni. Ion I. C. Brătianu este un astfel de lider.
Contele de Saint-Aulaire a spus că ”țărilor mici le sunt sortiți oameni mari”. Și el este convins că Ion I. C. Brătianu este un astfel de om mare. Evident, dacă o asemenea afirmație nu ar fi venit din partea unei personalități precum diplomatul Saint-Aulaire, am fi putut fi tentați să declarăm că avem de-a face cu o exagerare sau cu o înțelegere eronată a realității, adică am fi căzut pe panta pe care Ion I. C. Brătianu ne îndemna, prin intermediul tribunei politice, să o evităm din toate puterile, atunci când le spunea parlamentarilor să fie modești pentru persoana lor, dar nu modești pentru poporul pe care îl reprezintă. Astfel de cuvinte reprezintă o reflectare uimitoare a geniului politic de care a dat dovadă acest mare om de stat.
Și totuși, care ar fi argumentul capabil să ne convingă pe toți că într-adevăr afirmația contelui de Saint-Aulaire este valabilă? De ce în țările considerate mici (printre care și România) apar lideri de calibru care îl poate depăși pe cel al conducătorilor aflați la cârma unor națiuni mari, ba chiar a unor imperii care au dăinuit dincolo de pragul duratei unei vieți omenești?
Spre deosebire de România, țările care se pot afișa pe eșichierul vieții mondiale cu o putere economică și militară adusă la dimensiuni copleșitoare ajung inevitabil în punctul temporal al autosuficienței. Liderii acestor țări, având convingerea permanentă că în spatele lor există o tradiție incontestabilă a acaparării de resurse financiare și umane, capătă, până la nivelurile cele mai profunde ale conștiinței lor, aplombul celor care se simt îndreptățiți să emită directive cu caracter de lege imuabilă și nediscutabilă, apoi să impună aceste directive tututor celor aflați, datorită anumitor conjuncturi de natură geopolitică, în calea tăvălugului de interese statale în fruntea căruia ei sunt situați. Ei bine, Ion I. C. Brătianu se numără printre cei care au reușit să se sustragă din fața puterii de influență a acestui tip de aplomb. El a crezut din tot sufletul în capacitatea poporului român de a renaște din propria cenușă, de a sta dârz în calea intemperiilor, de a se încăpățâna să reziste încercărilor prin care a trecut de-a lungul veacurilor. A știut că românii nu au avut deloc un parcurs istoric facil. Dimpotrivă, locuitorii spațiului peste care domnesc falnic Munții Carpați au avut de înfruntat valurile de cotropitori, au fost nevoiți de prea multe ori să abandoneze coarnele plugului și să pună mâna pe arme, au plâns atunci când pământurile le-au fost pârjolite, iar bogățiile țării au luat calea curților marilor cuceritori ai lumii. Ion I. C. Brătianu a știut să vadă dincolo de ceea ce observatorii superficiali consideră a fi slăbiciune.
Poporul român nu este slab, așa cum, de fapt, nu este slabă nicio națiune mică și supusă vicisitudinilor care fac timpurile să se cutremure. Mai mult, o națiune mică poate să dea naștere unor lideri mari. Logica acestui fapt, care contelui de Saint-Aulaire nu i-a scăpat, este simplă și de bun-simț elementar. Națiunea mică și care suferă din cauza acțiunilor hegemonice ale națiunilor mari are de înfruntat, de fapt, adversitatea. Iar adversitatea poate fi un adevărat dar. Împrejurările potrivnice reprezintă focul din care fierul iese oțelit. Vrăjmășia atotputernicilor zilei stârnește în sufletul celor dominați pasiunea luptei de eliberare, spiritul a cărui menire nu poate fi decât aceea de transcendere a vitregiei.
În timp ce națiunile mari, ajunse la apogeul puterii lor, devin, în mod paradoxal, din ce în ce mai slăbite din cauza lipsei unor împrejurări care să le pună la încercare putința de a se ridica deasupra provocărilor, națiunile mici, prin însumarea tuturor aspirațiilor indivizilor care le compun, reușesc să scoată la lumină conducători apți să le reprezinte interesele. Uriașul care nu mai are cu cine să se lupte devine din ce în ce mai neputincios, iar forțele celor care păreau destinați unui viitor al umilinței și acceptării fatalității se împletesc, la un moment dat, într-o veritabilă tendință către virtute, semeție, curaj și vigoare. Și astfel națiunile mici devin sisteme coalizate pe frontul unei bătălii în care integrarea realității se face într-o manieră mult mai acută decât în cea a puterilor stăpânitoare de popoare.
Ideile înalte, împreună cu dorința nestăvilită de suveranitate națională, cristalizează aliajul liderilor valoroși. Noi, românii, ar trebui să fim mândri că am avut parte de conducători de talia lui Ion I. C. Brătianu. Asta înseamnă că nu suntem o națiune slabă și vulnerabilă, ci, dimpotrivă, un nucleu de putere care, prin calitățile conținute în el, se poate impune în modul cel mai fericit în fața celor mari și vremelnici.
Vezi: Câștigătorii primei ediții a concursului ”Descoperă scriitorul din tine!”
Arhiva rubricii Descoperă scriitorul din tine!
Pagina proiectului Descoperă scriitorul din tine!
• Cele trei numere de până acum ale revistei trimestriale ”Leviathan” pot fi citite aici.
• Pentru a cumpăra edițiile tipărite ale revistei, click aici.
• Abonamente la revista trimestrială ”Leviathan”, ediția tipărită, click aici.
