Click pe linkul de mai jos pentru a citi:
Peste câteva zile va apărea nr. 3 (32), iulie–septembrie 2026 al revistei „Leviathan”, ediția tipărită, format A4, 186 pagini, peste 50 de colaboratori din România și Diaspora, cu un sumar foarte bogat. Editorialul acestui număr se intitulează Valențele prostiei, din care cităm un fragment:
„De ce oare abordăm acest subiect, vă veți întreba, doamnelor și domnilor!? În primul rând fiindcă face parte din structura noastră omenească, iar în al doilea rând fiindcă prostia este unul dintre cele mai vechi și mai ofertante subiecte ale literaturii universale. Prostia nu este doar o scăpare rară, ci o trăsătură universală a naturii umane, afirma Ion Creangă, genialul humuleștean care nu s-a sfiit să-și intituleze povestea Prostia omenească, începând cu formula, definitorie pentru perenitatea acestui defect omenesc: «A fost odată, când a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti.» Prin urmare, povestim. Dar înainte de toate mergem la dicționar pentru a afla cum și când a intrat în uzul limbii române înțelesul inițial, apoi cum a ajuns la forma actuală de înțelegere. Cuvântul «prost» provine din limba slavă veche, unde termenul original prostu avea sensul de «drept», «simplu» sau «pe față». În limba română veche, cuvântul însemna «simplu», «obișnuit» sau «comun» (de exemplu, «prostul popor» însemna poporul de rând, oamenii simpli). De-a lungul secolelor, sensul a alunecat de la «simplu și needucat» spre «lipsit de inteligență». În limbile slave moderne, cuvântul și-a păstrat sensul pozitiv sau neutru. Prostia cu sinonimele ei (nerozie, neghiobie, nătângie, idioțenie, inepție, absurditate, tâmpenie, necugetare etc.) apar nu doar ca lipsă de inteligență, ci și ca vanitate, ignoranță, fanatism, autosuficiență sau incapacitate de a învăța din experiență. Marii gânditori au înțeles că prostia poate fi mai periculoasă decât răutatea, deoarece ea acționează fără conștiința propriilor limite.”
Vezi: https://leviathan.ro/revista-trimestriala/
Portalul Editurii Leviathan, click aici.
Cărți apărute la Editura Leviathan și numere din revista „Leviathan” încă disponibile la Librăria „Mihai Eminescu” din București, click aici.
