”Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul” de Dimitrie Cantemir – 320 de ani de la apariție

848
Pușa Roth Dimitrie Cantemir biografie leviathan

fila de calendar rubrica leviathan.roÎn 30 august 1698 a apărut la Iași, la Tipografia Domnească, cea dintâi lucrare filosofică românească”Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul” de Dimitrie Cantemir(1). Ediția era bilingvă, română-greacă. Tipărită din porunca fratelui lui Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir(2), ”Divanul” este totodată ”prima lucrare românească originală de gândire religioasă”, în care ”Dimitrie Cantemir exprimă într-un mod existențial perspectiva evanghelică a cunoaşterii care subliniază distincția dintre Duhul lui Dumnezeu și duhul lumii. Sunt oferite repere concrete care să-i ajute pe oameni în identificarea priorităților autentice, astfel încât printr-o viață evlavioasă și prin cultivarea sau practicarea virtuților să dobândească viața veșnică. Lucrarea este structurată în trei părți: în prima parte se evidențiază dialogul cu tendințe polemice, purtat între înțelept și lume. În a doua parte este dezvoltată viziunea înțeleptului, aplicată la situații concrete de viață și argumentată prin texte vetero și nou-testamentare. În cea de-a treia parte este tradus tratatul de etică al teologului Andreas Wissovatius, intitulat «Îndemnul la virtute, frână împotriva păcatului (Stimuli virtutum, fraena peccatorum)»(3)

”[…] «Divanul» a marcat un însemnat pas înainte pentru tânăra literatură de limbă română. Acesta constituia prima carte originală de gândire etico-religioasă, mult mai interesantă pentru public decât tot ce se publicase în veacul XVII. Și acest lucru este dovedit fără putință de tăgadă de succesul înregistrat de opera lui Cantemir în cele două secole succesive, în care a cunoscut o largă difuzare în tot spațiul românesc (inclusiv în Transilvania), atât sub formă tipărită, cât și manuscrisă.” (4)

„La hotarele dintre două gândiri, cea tradițională a Orientului ortodox și a Occidentului medieval, pe de o parte, cea nouă a zorilor raționalismului, pe de alta, «Divanul» ajută la reconstituirea fizionomiei cărturarului român și, în general, sud-est european, de la sfârșitul secolului al XVII-lea […] Opera învățatului moldovean rămâne un prețios document, atât prin contactele dintre două mari zone de cultură, cât și pentru epoca – decisivă în evoluția civilizației europene – de afirmare a raționalismului în interiorul vechii gândiri medievale.” (5)

Enormi Stationis
Enormi Stationis

”Cantemir face din om un stăpân al lumii”

De opera de filozofică ”Divanul…” a lui Dimitrie Cantemir este pur şi simplu îndrăgostit un tânăr literat polonez, Enormi Stationis (pseudonimul lui Bartosz Radomski), bursier al Institutului Cultural Român, specia­list în filologie clasică. El este, în acelaşi timp şi un iubitor de limba română, de literatura noastră veche și de Maramureș, iar în prezent lucrează la o teză de doctorat referitoare la opera cărturarului Dimitrie Cantemir. Iată ce i-a declarat Danielei Şontică într-un interviu publicat în ”Ziarul Lumina”:

”M-a atras faptul că Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei, era cărturar, filozof, poliglot, istoric, geograf, etnograf, lingvist, muzicolog și compozitor. Am ajuns la lucrarea «Divanul… » în timp ce studiam filozofia polonă. Am citit mult despre literatura română veche, am găsit niște articole despre traducerea unui tratat latin scris de polonezul Andreas Wissowatius în cartea a treia a «Divanului… » M-am interesat serios despre ce este vorba, textul latin nu este tradus în română, iar eu acum sunt pe cale să termin traducerea acestui text din latină în polonă. Am descoperit anumite lucruri. Wissowatius, autorul textului «Stimuli virtutem, fraena peccatorum» – tradus de Cantemir și introdus în cartea sa –, a trebuit să părăsească țara lui din motive politice. El făcea parte dintre cei care aveau alte păreri față de autoritățile bisericești ale țării lor, astfel încât unii dintre aceștia au plecat în exil la Amsterdam, alții în Transilvania, lângă Sibiu. Intenționez să fac cercetări în arhivele istorice din Cluj-Napoca să văd ce s-a întâmplat cu acei 220 de polonezi care au ajuns în Transilvania, atunci, în secolul al XVII-lea. Revenind la Dimitrie Cantemir, am fost curios să aflu de ce Dimitrie Cantemir a ales acel text latin al lui Wissowatius și l-a așezat în lucrarea lui de debut literar-filosofic. «Divanul…» este, după cum se știe, prima lucrare filozofică în limba română, dar și cu o privire religioasă asupra vieții, întrucât în acea vreme totul era impregnat de această viziune. În secolul al XVII-lea, dacă vorbim despre filozofie, vorbim și despre teologie. Lucrarea lui Cantemir este foarte originală pentru că este plină de disputele medievale: despre timp, suflet, natură în general, conști­ință, iar autorul ne sugerează superioritatea omu­lui asupra celorlalte ființe. Cantemir face din om un stăpân al lumii. Vorbește de­spre viața spirituală, condițiile biologice ale omului, definește conceptele filozofice, alcătuiește o terminologie filozofică din limba greacă prin limba latină în cea română. De aceea este atât de importantă lucrarea lui, pentru începuturile filozofiei românești. Dar prima lucrare protofilozofică în limba română sunt versurile lui Miron Costin, «Viața lumii», dar acolo este vorba despre poezie.” Interviul poate fi citit în întregime aici: http://ziarullumina.ro/un-polonez-indragostit-de-literatura-romana-131163.html.

________

(1) Vezi, pe acest site: ”Dimitrie Cantemir – «Inorogul alb al gândirii românești»” de Pușa Roth

(2) Domn al Moldovei, între ianuarie 1696 – septembrie 1700 și 1705 –1707. Cronicarul Ion Neculce ni-l descrie pe Antioh ca fiind un ”om mare la trup, cinstit, chipeș, la minte așezat, judecător drept” și mai spune că nu era un om studios, dar nici prost. De asemenea, afirmă că nu era lacom după avere, nu-i plăceau minciunile și nici vicleniile și că era un bun vânător și ostaș.

Antioh Cantemir a înființat, în timpul celei de-a domnii, Academia Domnească din Iași, în februarie 1707, cu sprijinul fratelui său Dimitrie Cantemir și al patriarhului de Ierusalim, Hrisant Notara, nepotul fostului patriarh Dosithei Notara. Această școală superioară a funcționat într-un local vechi, de lângă feredeul cel mare [feredeu, local public pentru îmbăiere]. În anul 1711, academia înființată de Antioh Cantemir a încetat să mai funcționeze, însă în anul 1714 a fost reorganizată de Nicolae Mavrocordat. (Sursa: Wikipedia).

(3) ”Dimensiunea religioasă a operei lui Dimitrie Cantemir”, Basilica.ro, 22 martie 2013.

(4) Tudor Dinu, Dimitrie Cantemir și Nicolae Mavrocordat, București, Editura Humanitas, 2011.

(5) Virgil Cândea, ”Dialogul Orient-Occident, tradiție-inovație în «Divanul» lui Cantemir”, București, 1964.

Vezi Arhiva rubricii Filă de calendar 

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.