”Ferma model de la Perieți, Ialomița” de Daniela Șontică

529
Daniela Șontică Ferma de la Perieți în 1942
Ferma de la Perieți în 1942

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roFerma interbelică de la Perieți, județul Ialomița era considerată în 1947 cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi flori din Europa de Răsărit.

Ferma de la Perieți a fost creată de Aureliu Popescu, în 1934, pe domeniul Perieți, moștenit de soția sa, Lelia Urdărianu. Domeniul avea nu mai puțin de 390 de hectare. Aici, fostul diplomat Aureliu Popescu s-a făcut agricultor în sensul cel mai propriu al cuvântului, aducând în țara noastră modelul unei agriculturi practicate științific și modern.

Aureliu Popescu în 1934
Aureliu Popescu în 1934

Ferma producea 80 de soiuri de semințe care mergeau atât în țară, cât și la export. Existau aici și crescătorie de porci din rasa York, dar și vaci din rasa Siementhal, cai și boi folosiți la muncile din fermă. Zeci de clădiri au fost ridicate pe cinci hectare și aveau diverse funcțiuni: conacul în care locuiau Aureliu Popescu și soția lui, administrația, locuința inginerului agronom, a grădinarului-șef, căminul pentru cei 200 de muncitori, case pentru salariații cu familie, grajduri, magazii, ateliere de tâmplarie și fierarie, spații pentru adăpostirea și repararea batozelor, combinelor și a altor agregate.

Pe terenuri se cultivau: varza albă și roșie, morcov, pătrunjel, păstârnac, țelină, sfeclă, salată, ceapă, praz, ridichi de iarnă, ardei, vinete, roșii, castraveți, dovleci și pepeni.

Pentru a nu se întâlni între ele speciile diferite, parcelele cultivate erau despărțite de parcele necultivate pe câte un 1 km. Ferma avea propriul sistem de irigații cu apă adusă cu pompele din râul Ialomița. Aici se făcea cercetare și ameliorare de soiuri, ferma lucrând cu instituțiile de profil din țară și străinătate.

În 1940, la Perieți se produceau două vagoane de semințe mici și peste zece vagoane de semințe mari.

Aureliu Popescu mărtuisea în scrierile sale:  ”Am adunat semințe de la grădinarii locali, în vederea obținerii semințelor bune de pornire pentru șesul Dunării. Am adus apoi din străinătate soiuri curente, pentru a putea compara și alege din toate ce e mai bun pentru sudul României”.

Ferma avea și caracter social: în 1946, la Perieți lucrau circa 70 de angajaţi lunar, cu salarii cuprinse între 40.000 și 80.000 lei, întreţinere completă şi un sac de porumb sau de grâu, lunar.

În afară de acestea, Aureliu Popescu a fost primul care a înzestrat ţăranii cu maşini agricole, în 1937, lăsându-i să plătească în rate de 2 până la 4 ani. Țăranii au reuşit să-şi procure atunci 14 semănători și zeci de pluguri şi grape.

Din păcate, comuniștii au confiscat totul când au ajuns la putere, ferma nu a mai funcționat după modelul creat, iar Aureliu Popescu a suferit închisoare în două rânduri. În 1967 a murit, la 69 de ani.

În 2005, fiica Leliei Urdărianu, inginerul agronom Ileana Stoianovici, a donat Muzeului Agriculturii din Slobozia ceea ce a mai recuperat de la statul român: 18 clădiri și un teren de 5 hectare. De asemenea, a donat muzeului amintit și alte obiecte și documente care au aparținut lui Aureliu Popescu și soției sale, pictorița Lelia Urdărianu.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.