Gheorghe Calciu-Dumitreasa în viziunea Adinei Romanescu

36
adina romanescu galerie de portrete gh calciu dumitreasa
Gheorghe Calciu-Dumitreasa, portret de Adina Romanescu, 18 august 2020. Inedit. Copyright © Adina Romanescu
Gheorghe Calciu-Dumitreasa, portret de Adina Romanescu, 18 august 2020. Inedit. Copyright © Adina Romanescu

Gheorghe Calciu-Dumitreasa

Preot ortodox român, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului

23 noiembrie 1925, Mahmudia, Tulcea, România–21 noiembrie 2006, Washington, SUA

A îndurat peste 21 de ani de închisoare sub comuniști (1948–1964, 1979–1984), trecând și prin reeducarea din închisoarea de la Pitești (1949–1951).

Eliberat din închisoarea Aiud în anul 1963, i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. În urma amnistiei generale din 1964, Gheorghe Calciu a fost eliberat. A urmat Filologia și Teologia, fiind învestit cu harul preoției. Devine profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București. La marele cutremur din 4 martie 1977, o aripă a internatului Seminarului se prăbușește. Chemat de seminariști, vine în toiul nopții de acasă și este singurul profesor care, alături de câțiva elevi, lucrează cu mâinile goale toată noaptea pentru a încerca să salveze de sub dărâmături pe cei patru seminariști îngropați sub moloz.

Ca profesor la Seminarul Teologic Ortodox din București s-a opus ateismului. În Postul Sfintelor Paști, din anul 1978, ține un șir de 7 prelegeri, intitulate Șapte cuvinte către tineri, predici care s-au bucurat de o largă audiență în rândul studenților de la multe facultăți din București. Ia atitudine public față de dărâmarea Bisericii Enei din București, pe locul căreia se planificase construirea unei cârciumi. Pe tot parcursul acestei perioade primește zilnic telefoane de amenințare, menite să îl descumpănească și să-i terorizeze familia. Atât predicile ținute cât și protestul față de demolarea Bisericii Enei îl aduc din nou în vizorul Securității. Este arestat în anul 1979, judecat și condamnat abuziv la mai mult de 10 ani închisoare. I se confiscă și averea, astfel încât soția și copilul rămân fără frigider, aragaz și alte bunuri de strictă folosință. Prin executarea pedepsei s-a urmărit o nouă reeducare a sa. Acest fapt a determinat un val de proteste din partea exilului românesc. În ajutorul său se ridică intelectualii din exil: Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Paul Goma. Eliberat din închisoare, este păzit strict, la domiciliu, de Securitate. Două Dacii ale Securității, cu agenți ai serviciului, staționau zi și noapte, la cele două intrări ale blocului din Cartierul Militari, în care locuia. La orice ieșire din apartament, permisă doar într-o zonă restrânsă, era însoțit de acești agenți.

În anul 1985, se stabilește în Statele Unite, unde primește cetățenia de onoare. Între sfârșitul anului 1985 și 1988 a locuit cu familia la Cleveland. Pentru a-și asigura existența sa și a familiei, a lucrat și în construcții, ca muncitor necalificat. În anul 1989 se mută cu familia la Washington DC, unde preia parohia românească „Sfânta Cruce”. A continuat să muncească în construcții până când a reușit să-și cumpere o casă, la circa 20–30 kilometri de biserica parohială. De-a lungul păstoririi de către Sfinția Sa a parohiei „Sfânta Cruce”, numărul credincioșilor a crescut impresionant. Multe persoane de alte confesiuni s-au convertit la ortodoxie, pentru dragostea și harul pe care le avea părintele. În SUA și-a continuat eforturile pentru apărarea intereselor românilor, fiind autorul ideii Romfest și unul dintre fondatorii evenimentului bienal – cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni –, al cărui Comitet Internațional îl conducea.

După 1990, călătorea aproape anual în România, ținând conferințe și vizitând prieteni.

A murit în Statele Unite, în ziua de 21 noiembrie 2006. Slujba de înmormântare a fost oficiată de Episcopul Vicar Irineu Duvlea. În țară, a fost prohodit în Biserica Radu Vodă (de unde fusese alungat în 1979) de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, alături de alți ierarhi și foști elevi, ajunși acum preoți. Conform dorinței sale, este înmormântat în țara, în cimitirul Mănăstirii Petru Vodă, din județul Neamț.

Opera:

Șapte cuvinte către tineri (București, Editura Anastasia,  1996).

Christ is calling you. A course in catacomb pastorship (St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina/California, 1997).

Rugăciune și lumină mistică. Eseuri și meditații religioase (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998).

Războiul întru cuvânt. Cuvintele către tineri și alte mărturii (București, Ed. Nemira,  2001).

Homo americanus. O radiografie ortodoxă (București, Ed. Christiana, 2002; reeditare 2007).

Testamentul Părintelui Calciu. Ultimele sale cuvinte, cu un portret biografic și șapte evocări (București, Ed. Christiana, București, 2007).

Suferința ca binecuvântare (ediție îngrijită de ieromonah Savatie Baștovoi, București, Ed. Cathisma, 2007).

Mărturisitorul prigonit. Predici, eseuri și meditații religioase ( Piatra Neamț, Ed. Crigarux, 2007).

Viața Părintelui Gheorghe Calciu, după mărturiile sale și ale altora (București, Ed. Christiana, București, 2007).

Fiți jertfelnici! De la cuvintele către tineri la mărturiile testamentare (București, Ed. Christiana, 2012).

Cuvintele către tineri (București, Ed. Christiana, 2015).

Sursa: Wikipedia.

Citate, click aici.

Vezi: Arhiva rubricii „Galerie de portrete” de Adina Romanescu

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.