Doamnelor și domnilor, continuăm „plimbarea” noastră prin Bucureștiul de odinioară, pentru a-i păstra amintirile, dar și pentru a înțelege dezvoltarea unui oraș care și-a schimbat înfățișarea odată cu industrializarea și cu nevoia de a intra în categoria orașelor moderne. Sigur, s-a pierdut farmecul orașului-grădină, a apărut orașul pe verticală, cu multe betoane, cu blocurile dormitoare, fără prea multă vegetație, dar cu vitrine, restaurante pentru toate buzunarele, iar ici și colo câte un colț de grădină. Fiindcă am amintit de aceste oaze mici de verdeață și recreere, pornim pe firul istoriei și amintim de Grădina Laptev.
Grădina Laptev s-a aflat pe locul Fabricii de bere Bragadiru, devenită „Rahova” după naţionalizare. Despre această grădină nu au rămas foarte multe informații, însă ne vom referi la Fabrica de bere Bragadiru, devenită azi Palatul Bragadiru, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Dumitru Marinescu Bragadiru. Clădirea apare pentru prima dată reprezentată pe planul geografic realizat de Institutul Geografic al Armatei în anii 1895–1899 și 1911.
Construcția „Colosului”, așa cum era cunoscută clădirea la începuturile sale, a fost realizată după planurile concepute de arhitectul austriac Anton Shuckerl în anul 1894 pe amplasamentul de la intersecția Podului Kalitzei (Caliței sau Podul Calicilor, actuala Calea Rahovei) și marcajul dat de cornișa de sud-est a Dâmboviței, prezență semnificativă pentru relieful orașului de la acea dată.
Dumitru Marinescu Bragadiru a conceput „Colosul” ca pe un loc de recreere, respectând astfel o tradiție a fabricilor de bere de a avea și un local în vecinătate, așa cum era Grădina de vară „Eliseul Luther” sau braseria, restaurantul și sala de spectacole și bal „Colosseul Oppler”, dispărut astăzi.
La 11 iunie 1948, regimul comunist a naționalizat întreaga industrie românească. Fabrica de bere a fost redenumită Fabrica de bere Rahova, după numele cartierului în care se afla. Prima grijă a regimului a fost spargerea cu lovituri de ciocan a numelui Dumitru Marinescu Bragadiru de pe frontonul fabricii de bere. Imobilul a fost redenumit „Casa de Cultură Lenin”.
În anul 2003, descendenții lui Dumitru Marinescu Bragadiru au revendicat imobilul „Colosseum” conform Legii speciale 10/2001 și l-au redobândit conform titlului emis de Primăria Municipiului București.
