”Heidelberg – ultimul popas al domnitorului Alexandru Ioan Cuza” de Pușa Roth  

105
Iosif Herlo, președintele Societății culturale germano-română ”Alexandru loan Cuza” lângă statuia lui Al I. Cuza, Heidelberg
Iosif Herlo, președintele Societății culturale germano-română ”Alexandru loan Cuza” lângă statuia lui Al I. Cuza, Heidelberg

rubrica interviu leviathanLegat de locul unde s-a stins din viață Alexandru Ioan Cuza, în 15 mai 1873, în unul dintre drumurile mele din Germania, am ajuns la Heidelberg, intrând în oraș pe Cuza Ring, stradă ce poartă numele domnitorului român. Aici, profesorul Iosif Herlo a înființat o societate culturală ce poartă numele domnitorului Alexandru loan Cuza. Interviul realizat cu profesorul Iosif Herlo, președintele Societății culturale germano-română ”Alexandru loan Cuza” a fost inclus în volumul Dincolo de curcubeu e lumea (în capitolul Pe o palmă de pământ românesc), apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor la Editura ”Viitorul românesc” în anul 2002. Cu titlul Important este să perseverezi, interviul se axează pe ideea păstrării legăturilor sufletești cu patria, pe promovarea valorilor culturale românești și nu în ultimul rând, fiindcă vorbim de Heidelberg, de cinstirea numelui domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Deși am realizat interviul cu aproape două decenii în urmă, Societatea culturală cinstește an de an memoria  primului domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România.

Placa memorială pe clădirea în care a locuit Al. I. Cuza la Heidelberg
Placa memorială pe clădirea Hotelului Europa din Heidelberg, în care a murit Al. I. Cuza 

Pușa Roth: Aţi înfiinţat, domnule Iosif Herlo, o societate culturală în inima Germaniei, societate ce poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost întâmplătoare această alegere?

Iosif Herlo: Noi suntem o societate culturală germano-română, iar scopul principal este cultivarea relaţiilor culturale germano-române şi nu numai. Am luat numele lui Alexandru Ioan Cuza pentru că, aşa cum se ştie, domnitorul a murit în exil la Heidelberg. Pentru noi, este important faptul că s-a identificat cu Unirea. Numele Cuza înseamnă pentru noi unire. Unire, desigur în spirit şi care transcende normal, firesc, graniţele a două provincii româneşti; dar unire şi în sens european şi în sens general uman. Ne reclamăm din spaţiul cultural românesc, spunem întotdeauna – şi vreau să accentuez asta – că ne interesează mai puţin apartenenţa etnică în sens strict. Toţi cei care gândesc ca noi, care simt ca noi, sunt fraţi cu noi întru spirit. Scopul nostru este, pe de o parte, transmiterea către nemţi a unei părţi din cultura, din spiritualitatea românească; pe de alta, cultivarea la noii veniţi din acelaşi spaţiu cultural şi geografic ca noi, a legăturilor sufleteşti cu patria, cu patria eternă, cu patria-mumă. Faptul că aceşti oameni vin la întâlnirile noastre, chiar dacă multe sunt făcute pentru un public mai larg, este un câştig. Chiar dacă vin să asculte muzică interpretată de artişti pe care i-au ascultat în tinereţe, chiar dacă ascultă o glumă, vin la o reîntâlnire cu tinereţea. Iar tinereţea lor înseamnă România.pusa roth dincolo de curcubeu e lumea

P. R.: Aş vrea să vă întreb, domnule Iosif Herlo, cum este primită muzica românească, fiindcă destul de des organizaţi spectacole?

I. H.: Aceste spectacole se adresează tuturor, fiind specta­cole deschise. Vin şi nemţi dar mai ales acolo unde sunt familii mixte. Aici noi nu prea mai facem diferenţă între neamţ, român, ungur, sas sau şvab. Pentru noi este important spaţiul cultural în care am crescut sau de care simţim că aparţinem.

Aici oferta culturală este extraordinar de mare. Depinde foarte mult de câtă publicitate îţi faci. Publicitatea costă bani, sălile la fel. În plus, trebuie să fii sigur că artiştii vin atunci când s-a stabilit un program. Planificarea se face cu cel puţin un an înainte. S-a întâmplat să ne înţelegem cu artişti din România, noi am plătit iar ei nu au mai venit. Nemţii nu înţeleg asemenea situaţii. Ne străduim ca arta românească să câştige teren şi să fie cunoscută şi recunoscută. Pornind de la aceste fapte, sunt convins că facem un lucru bun.

P. R.: Când v-aţi hotărât să înfiinţaţi această societate culturală?   

I. H.: Am înfiinţat-o în 1991.

P. R.: Daţi-mi voie să vă pun o întrebare extrem de prozaică. Aici fiind, nu ar fi fost mai uşor să vă ocupaţi de treburile dvs., să deveniţi un român ca oricare altul?

I. H.: Cel mai interesant, probabil, ar fi să spun că o fac din mare dragoste pentru alţii. Adevărul este că dacă facem ceva, facem pentru că simţim nevoia. Poate că altfel n-am putea trăi.

P. R.: Spuneaţi, domnule Iosif Herlo, că nemţii au ştiut să cinstească o personalitate. În ce fel l-au cinstit pe Cuza?

I. H.: În primul rând, chiar în centrul oraşului Heidelberg, în Adenauer Platz, pe peretele hotelului Europa, unde a murit domnitorul, este o placă comemorativă, pe care se pot citi câteva date în română şi în germană. Sigur, se păstrează documente la primărie, iar cei interesaţi pot să le cerceteze. Există şi o şosea de centură, pe care locuiesc şi eu, care-i poartă numele, Cuza Ring. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele vizibile. Vreau să spun că la multe dintre ma­nifestările noastre participă şi reprezentanţi ai primăriei. A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an să primim spaţiu în foaierul Primăriei din Heidelberg, unde organizăm expoziţii de artă românească, la care participă primarul oraşului. La aceste manifestări au venit şi reprezentanţi de la Ambasada română, de la serviciul cultural. Întâlnirile noastre au devenit astfel pe cât de interesante, pe atât de eficiente.

P. R.: Domnule Iosif Herlo, ce aşteptaţi de la mileniul trei? Iar mai concret, ce aşteptaţi de la românii de aici, dar şi de la ţară?

I. H.: Aşteptările sunt în funcţie de ce facem. Ne-am convins că nu poţi să aştepţi pur şi simplu. Trebuie să începi prin a da şi dacă perseverezi, nu se poate să nu apară şi rezultatele. Aş dori desigur o mai bună colaborare cu instituţiile de profil din ţară, pentru că visul nostru, care sper să nu rămână vis, este să organizăm şi activităţi de mai mare amploare prin care, în mod cert, am putea aduce servicii mult mai mari culturii române şi ţării în general.

Gesellschaft fur Literatur, Musik und Kunste.V. Heidelberg-Alexandru loan Cuza reprezintă pentru mulţi români un reper foarte important, legătura cu România, ca şi în cazul celorlalte societăţi sau asociaţii. […]

În ziua de 3 iulie 2011, la ora 11.00, la Heidelberg au avut loc dezvelirea și sfințirea statuii domnitorului Alexandru Ioan Cuza, eveniment organizat de Asociaţia culturală ”Alexandru Ioan Cuza” din Heidelberg. Donat de Consiliul Județean Prahova și Muzeul de Arheologie și Istorie Prahova, bustul realizat de sculptorul Constantin Ionescu din Ploieşti a fost amplasat în grădina care se află vizavi de Hotelul ”Der Europäische Hof” (Europa), unde s-a stins din viață fostul domnitor, la 15 mai 1873. Soclul este realizat de inginerul Ștefan Breiller (Brăiloiu).

Arhiva rubricii Interviurile Leviathan 

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.