Miercuri, 25 martie 2020 s-a stins din viață scriitorul Mihail Diaconescu, născut la 8 noiembrie 1937 în comuna Vulturești, Argeș. Supranumit ”magul de la Vultureşti” (prof.dr. Nicolae Georgescu, eminescolog), a fost considerat de Dumitru Stăniloaie ”cel mai important scriitor al spiritualităţii româneşti, începător al scrisului nostru viitor”.
Absolvent al Facultății de Filologie din București, a fost redactor la ziarul ”Drum nou” din Brașov (1964 –1965), redactor șef al revistei ”Argeș” din Pitești (1965 – 1969). În perioada 1965 – 1985 a fost profesor la Institutul Pedagogic din Pitești iar între 1985 – 1995, cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară ”G. Călinescu” din București.
Romancier, dedicându-se în principalele sale scrieri romanului istoric, a debutat cu Visele au contururi precise (1963), urmat de Culorile sângelui (1973), Adevărul retorului Lucaci (1977), Marele cântec (1980), Călătoria spre zei (1982), Speranța (1984), Depărtarea și timpul (1986), Sacrificiul (1988).
”Temele romanelor au respirația largă a istoriei, înrădăcinându-se în solul adânc al valorilor perene. Culorile sângelui este dedicat pictorului Pârvu Mutu, zugravul de biserici din secolul al XVIII-lea, recent trecut de Biserica noastră în calendarul sfinților. În romanul Adevărul retorului Lucaci, povestea este plasată în perioada umanismului românesc, premergător epocii brâncovenești, personajul principal fiind un «profesor» din vremea Movileştilor. Romanul Marele cântec îl are în centru pe muzicianul şi savantul Ioan Căianu-Valachus din Transilvania. Documentarea istorică temeinică, la care se adăugă imaginația scriitoricească, a rodit din pana scriitorului Mihail Diaconescu romanul epocii lui Burebista, intitulat Călătoria spre zei. Autorul îl portretizează pe principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea în lucrarea Speranţa. Profund atașat de valorile creștin-ortodoxe, Mihail Diaconescu a abordat și probleme de teologie împletite cu teme științifice, în Depărtarea și timpul, roman care îl are ca erou pe astronomul și teologul Dionysus Exiguus. Un subiect aparte îl are Sacrificiul, care îi aduce în atenție pe luptătorii ardeleni pentru Marea Unire […].
Ca eseist în domeniul filosofiei artei, Mihail Diaconescu a realizat monumentala lucrare în două volume Prelegeri de estetica Ortodoxiei. Abordarea transdisciplinară a cărții – teologie dogmatică, istoria artelor, culturii şi civilizaţiei, poetică, patristică – face din această lucrare una utilă atât iubitorilor de artă, cât și cercetătorilor în varii domenii ale culturii.
Personalitate cu iradieri renascentiste […] scriitorul Mihail Diaconescu este și unul dintre cei mai prolifici autori de studii, comunicări, articole, cronici, recenzii şi eseuri de teoria literaturii, istoria culturii, filosofia istoriei, estetică şi istoria literaturii.” – Daniela Șontică, Mihail Diaconescu – portret la 80 de ani, Ziarul Lumina, 8 noiembrie 2017.