„În pustietatea cuvintelor” (29) de Nicolae Lotreanu

58
filosofie nicolae lotreanu

logo al treilea ochi Să ieșim din cercul vicios al preocupării de sine. Să ne gândim și la ceilalți și vom fi mai sănătoși și mai bogați spiritual!

Iubirea este un verb, nu un substantiv, e un proces, nu e o stare, e universală și nu poate fi închisă într-un spațiu personal. Ea este pretutindeni, deși, adeseori, o întâlnești din întâmplare.

Două piedici, aparent insurmontabile, stau în calea concilierii dintre știință și religie: reducționismul rațional al științei și dogmatismul religiei.

De ce ofensați oamenii merituoși cu un termen ca meritocrație? Puterea lor este intrinsecă. Doar neputincioșii au nevoie de putere.

Prostul este îndărătnic și îi e frică de putere. Mediocrul este măcinat de invidie și ambiție și caută puterea cu orice preț!

Liderul nu recurge la putere, ci la competență; liderul nu e conducător, ci îndrumător, liderul nu impune, ci stimulează, liderul nu obligă, ci convinge etc. etc. Avem multe de schimbat atât în gândire, cât și în realitate. Pentru asta este necesară puterea. Adică puterea de a învăța, de a gândi, de a crea, de a construi și nu forța de a constrânge.

Un om cu adevărat puternic își exercită puterea asupra lui însuși, niciodată asupra altuia.

Dacă la putere nu există potențial, atunci Dumnezeu cu mila!

Observ că mai sunt oameni care vor să schimbe lumea, ori să o transforme. Dar lumea se schimbă și se transformă oricum, cu și chiar fără aportul nostru. Iar dacă vrem să impunem noi sensul acestui proces, rezultatul va fi doar distrugere sau, în cel mai bun caz, o furtună într-un pahar cu apă.

Măcar atât să înțelegem din prăbușirea comunismului voluntarist.

Putem opri gândirea rațional-analitică pentru a deschide porțile pentru conștiința universală și pentru a trăi momentul mistic.

Subiectul este conștiință individualizată, ceea ce numim DIVINITATE este conștiința universală. Subiectul are acces aici prin propria-i devenire și fără nici o intermediere.

Ne schimbăm noi înșine, ori schimbăm lucrurile, realitatea în care trăim?

Alergi degeaba după intuiție. Dimpotrivă, trebuie să încetinești să atingi o stare de echilibru deplin – ataraxia cum o numea Epicur – și atunci intuiția va răzbate. Dar numai dacă nu cumva ai intelectualizat toate căile.

Arhiva rubricii Al treilea ochi de Nicolae Lotreanu

Arhiva rubricii Receptare și comunicare de Nicolae Lotreanu

Vezi și arhiva rubricii Patologie politică: realități românești de Nicolae Lotreanu

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.