În perioada 11–28 februarie 2017, în Cetatea Dogilor, Veneția va avea loc celebrul Carnaval care marchează trecerea de la anotimpul rece la primăvară și care se desfășoară înainte de Postul Sfintelor Sărbători Pascale și își are originea în ritualurile ancestrale de trecere de la iarnă la primăvară.
Carnavalul debutează anul acesta cu ”zborul îngerului” (”il volo dell’angelo”), o rememorare a unei vechi tradiții în care o persoană care întruchipează un înger este lăsată să cadă (prinsă în chingi, firește!) de la înălțimea Turnului din Piața San Marco. Apoi urmează parada costumelor la care oricine poate participa, cu condiția ca fiecare să poarte un costum și o mască pe măsura celor care au făcut celebră această manifestare.
Și, bineînțeles, petrecerile, muzică și dans, pe măsura acestui eveniment care coboară pe scara timpului în anul 1162. Însă primul document scris care atestă această manifestare datează din 1268, când este menționată și folosirea măștilor. A fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracție înainte de lăsatul secului pentru Postul Paștelui.
Costumele şi măştile au încurajat infidelitatea, libertinajul şi au ajuns să degradeze principiile morale care guvernau în Cetatea Dogilor. Astfel, de-a lungul vremii, purtarea măştilor a fost interzisă în repetate rânduri. Dezmăţul din perioada Carnavalului de la Veneţia a atins un nivel îngrijorător, iar la începutul secolului al XVII-lea purtarea măştilor a fost limitată, prin decret, doar pe perioada carnavalului şi a banchetelor oficiale. Ulterior s-a interzis purtarea măştilor în cazinouri.
Pedepsele erau drastice pentru cei care nu se supuneau acestor reguli. Bărbaţii riscau până la doi ani de închisoare, iar femeile erau biciuite în Piaţa San Marco şi ulterior expulzate de pe teritoriul Veneţiei pentru o perioadă de până la patru ani. Tineri din înalta clasă socială, din toată Europa, veneau aici să se distreze fără a fi recunoscuţi. Manifestarea a fost interzisă cu desăvârşire în 1930, de către conducătorul fascist al Italiei, Benito Mussolini. Chiar şi după înlăturarea acestuia de la conducerea ţării, tradiţia Carnavalului de la Veneţia a fost lăsată uitării până în 1979. Atunci, spiritul veneţian a fost reînviat, iar carnavalul a revenit pe agenda marilor evenimente culturale din Europa.
Înscriindu-se în spiritul de sărbătoare al orașului lagunelor, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu VELA Spa şi Ateneo Veneto din Veneţia, organizează, sâmbătă, 18 februarie 2017, începând cu ora 15.00, în Aula Magna a Ateneo Veneto din Veneţia (Campo San Fantin 1897), în cadrul programului oficial al Carnavalului de la Veneţia 2017, deschiderea pentru public a expoziţiei de costume Zestrea din colecţiile designerului Liliana Ţuroiu.
Zestrea este un proiect ce se adresează persoanelor preocupate de cultură, tradiţie şi modă şi cuprinde o colecţie inspirată din costumul tradiţional românesc, un album de artă şi costum şi un film documentar. În colecţia Zestrea, piese precum fota, ia, brâul sau ilicul sunt surse de inspiraţie pentru broderii moderne utilizate în creaţii vestimentare contemporane. Pe durata expoziţiei, stilista Liliana Ţuroiu va prezenta o serie de costume din propria colecţie, vestimentaţie care, printr-un exerciţiu de măiestrie, va conduce publicul în lumea modei contemporane româneşti.
Costume din colecția Zestrea de Liliana Țuroiu
Liliana Ţuroiu, designer vestimentar, lector universitar doctor în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, artist şi femeie de afaceri, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici Profesionişti din România, preşedinte şi membru fondator al Fundaţiei Altum Studio Design. În cei aproape douăzeci de ani de carieră, a semnat colecţii de modă, prezentări dar şi expoziţii de artă, fotografie şi costum organizate atât în ţară, cât şi în străinătate, în Italia – Veneţia şi Milano; Franţa – Paris şi Lille; Germania – Düsseldorf şi Köln; SUA – New York; Grecia – Atena; Kazahstan – Alma-Ata; Bulgaria – Sofia; Ungaria – Budapesta. În anul 2015 a fost lansată colecţia Zestrea şi filmul documentar cu acelaşi nume. Arta şi rigoarea execuţiei se împletesc în acest concept cu respectul faţă de valoarea costumului tradiţional. De-a lungul timpului, creaţiile marca Liliana Ţuroiu au fost purtate la evenimente de prestigiu ce au avut loc la Palatul Versailles, Casa Albă, Teatro alla Scala din Milano, Bruxelles şi Cannes. Pentru alte informaţii despre artista Liliana Ţuroiu puteţi consulta site-ul www.lilianaturoiustudio.com.
Expoziţia, realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român, va putea fi vizitată la Ateneo Veneto din Veneţia (Campo San Fantin 1897) în perioada 19–28 februarie 2017, în intervalul orar 10.00‒13.00 şi 14.00‒17.00. Intrarea este liberă. Evenimentul face parte din programul oficial al Carnavalului de la Veneţia 2017.
Tot sâmbătă, 18 februarie 2017, începând cu ora 12.30, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi CREART – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu VELA Spa şi Ateneo Veneto, organizează, în cadrul ediţiei din acest an a Carnavalului de la Veneţia, și un itinerar muzical ce va fi susţinut de grupul de tulnicărese Moațele din Câmpeni, Alba. Traseul muzical va începe la ora 12.30, la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia (Campo Santa Fosca – Cannaregio 2214), va continua la ora 13.30 la TIM Future Center din Veneţia (Campo San Salvador 4826) și la ora 14.30 la Ateneo Veneto din Veneţia (Campo San Fantin 1897) şi se va încheia în Piaţa San Marco.
Moațele
Grupul de tulnicărese Moațele din Câmpeni, Alba a fost înfiinţat în anul 2006 şi are în componenţă tinere talentate şi iubitoare de folclor, care doresc să ducă mai departe acest vechi obicei: cântatul din tulnic. Până în prezent au participat la mai multe evenimente culturale, cum ar fi: deschiderea spectacolului folcloric în cadrul summit-ului NATO de la Bucureşti (2008) cu participarea a 49 de preşedinţi de stat; marcarea intrării României în cadrul Uniunii Europene la Bucureşti (2007); participarea la deschiderea diferitelor evenimente culturale organizate sub egida Institutului Cultural Român în Spania, Germania, Austria, Franţa şi România; deschiderea unor importante evenimente folclorice cum ar fi: Festivalul de Folclor de la Mamaia, Festivalul ”Strugurele de Aur” din Alba Iulia, Festivalul ”Ioan Macrea” din Sibiu, Festivalul ”Maria Lătăreţu” din Târgu Jiu, Festivalul ”Maria Tănase” din Craiova, Festivalul ”Sus, sus, sus la moţi în munte” din Câmpeni, Festivalul ”Mureş, pe marginea ta” din Ocna Mureş etc. Grupul de tulnicărese Moațele colaborează cu Ansamblul Doina Moţului, responsabil pentru o varietate de evenimente tradiţionale organizate în zona Ardealului, cu precădere în Ţara Moţilor.
Organizatori: Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția și CREART – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. Parteneri: VELA Spa, Ateneo Veneto și Primăria Veneției. Parteneri Media:VeneziaNews și Un ospite di Venezia.
Revenind la carnavalul din Cetatea Dogilor vă reamintesc poezia lui Ion Luca Caragiale, intitulată În gondolă, dedicată dragostei în orașul lagunelor – pastișă parodică publicată în grupajul Primul mănunchi, ”Universul”, anul XXVII, nr. 91, 3 aprilie 1909, p. 1.
În gondolă
de Ion Luca Caragiale
La San Marco în piaţă,
Dulce curge-n carnaval,
Ca un vis, a noastră viaţă;
Lin şopteşte-al mării val.
– Vino, vino, gondoliere,
Ia-ne, du-ne-ncet-încet,
Sub a lunii scânteiere…
Cântă, scumpul meu poet!
Doarme-albastr-Adriatică;
Dorul tău îmi vei cânta…
Nu te teme de nimică…
Eşti al meu şi sunt a ta!
Doarme-acum şi crudu-mi gâde
În palatu-i aurit;
De gelosul meu poţi râde:
De demult l-am adormit.
– Pentr-un zâmbet, o privire
De la tine, scump odor,
Partea-mi dau de nemurire,
Dau chiar patriei, onor!
Vezi tu luna de pe ceruri
Cum străluce mângâios,
Învelind tot în misteruri?
Pentru mine-i de prisos.
Tu eşti singura-mi lumină,
Luna mea d-acum tu eşti.
Dogaressa mea divină!
Spune-mi, spune: mă iubești?
– Te iubesc ca o nebună;
Fă cu mine orice vrei;
Dacă-s pentru tine lună,
Tu ești soare-n ochii ei!
Dă-mi căldura ta suavă,
De-al ei foc să mă topesc…
Sunt a ta fidelă sclavă;
Te iubesc! da, te iubesc!
Înainte, gondoliere;
Du-ne, du-ne-ncet-încet!
Subt a lunii scânteiere,
Cântă, scumpul meu poet!
– În Veneția duioasă,
Dulce-i viața-n carnaval!
Pentr-o inim-amoroasă,
Cântă, râde-al mării val!
Niccolò Paganini, Carnaval la Veneția, variațiuni pentru vioară și pian, op. 10
Aranjament de Albert Markov, la pian: Andrey Mytnick, Moscova, 1971
Aranjamente pentru:
Vioară și orchestră
Vadim Repin și Berliner Philarmoniker, dirijor: Mariss Jansons
Trompetă și orchestră (ar. Arban). Interpretează: Maurice André
Pușa Roth