Știri: Dirijorul Christoph Eschenbach, violonistul Renaud Capuçon și membrii Filarmonicii Berlin oferă un program special publicului la Festivalul „Enescu” (20 septembrie 2021)

20 septembrie 2021

Christoph Eschenbach. Foto © Luca Piva. Sursa: Festivalul „Enescu”

Celebrul dirijor Christoph Eschenbach, faimosul violonist Renaud Capuçon, Membrii Filarmonicii Berlin și invitații lor, precum și Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare țin astăzi capul de afiș la Festivalul Enescu, cu programe artistice impresionante: Enescu, Mozart, Korngold și Bruckner.

La Ateneul Român, de la ora 16.30, vor concerta Membri ai Filarmonicii din Berlin și invitații lor, îi vom asculta pe Noah Bendix-Balgley, prim-concertmaistru al Filarmonicii din Berlin, violistul Elias Goldstein, violoncelistul Stephan Koncz și pianista Angela Drăghicescu. Artiștii vor interpreta două lucrări camerale care au puncte comune, influența stilistică, dar și melancolia tonalității sol minor. Concertul se deschide cu Trioul în sol minor de George Enescu, o lucrare de tinerețe, compusă între anii 1896 și 1897, fără număr de opus. Trioul este scris pentru vioară, violoncel și pian și este influențat de stilul clasicismului vienez.

În continuarea programului, publicul va audia Cvartetul cu pian în sol minor, KV 478 din creația lui W.A. Mozart, compus în anul 1785. Cvartetul în sol minor este una dintre cele mai populare lucrări camerale ale compozitorului, și se enumeră printre cvartetele emblematice ale istoriei muzicii. Este o lucrare complexă și pretențioasă din punct de vedere cameral, și impune un nivel înalt de măiestrie instrumentală. Totodată, tonalitatea în care este scris, sol minor, este tonalitatea aleasă de Mozart pentru cele mai intense, tumultoase și învolburate lucrări ale sale.

La Sala Palatului la ora 19.30 va concerta Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare, sub bagheta dirijorului Christoph Eschenbach, solistul serii fiind violonistul Renaud Capuçon. Programul se deschide cu Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major, op. 35 de Korngold. O capodoperă a secolului XX, concertul lui Korngold se numără printre marile concerte pentru vioară ale modernismului. Korngold, un copil minune al cărui talent muzical a fost comparat cu geniul mozartian a lucrat la concertul de vioară între anii 1937 și 1939. A fost publicat în 1945, fiind dedicat Almei Mahler, soția mentorului său Gustav Mahler. Premiera a fost susținută de senzaționalul violonist Jascha Heifetz în 1947, la St Louis Symphony, sub bagheta dirijorului Vladimir Golschmann. Compozitorul și-a afirmat admirația pentru incredibila interpretare a lui Heifetz, care a reușit să redea muzical dorința sa. Korngold a suștinut că dincolo de cerințele tehnice virtuozistice, Concertul său a fost compus mai degrabă pentru un Caruso (tenor) decât pentru un Paganini, așadar, necesitatea cantabilității vocale este primordială în interpretarea violonistică.

Programul este completat de Simfonia a II-a în do minor de Anton Bruckner, o lucrare deosebită a simfonismului romantic și singura simfonie fără dedicație din creația sa. Denumită și Simfonia pauzelor, Bruckner a terminat-o în anul 1872, iar în 1873 a fost interpretată în primă audiție de Filarmonica din Viena. Bruckner este recunoscut pentru complexitatea compozițiilor sale și pentru tematismul muzical amplu. De asemenea, a fost un compozitor pretențios care își revizuia chiar de mai multe ori aceeași compoziție, în căutarea perfecțiunii și a autenticității mesajului pe care își dorea să îl transmită.

La concertul de la Ateneu accesul este permis cu prezentarea certificatului verde Covid. La Sala Palatului și Sala Radio, nu este necesar certificatul verde.

Concertele de la Sala Radio, Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului

și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program.

Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.

Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.

Noah Bendix-Balgley are un sunet personal care se conectează cu publicul într-un mod semnificativ. Fie că ghidează Filarmonica din Berlin ca primă vioară, cântând muzică de cameră sau în fața orchestrei ca solist, darul lui Noah de a comunica prin muzică a ajuns la ascultătorii din întreaga lume. În calitate de solist, Noah apare în mod regulat cu orchestre internaționale de renume și în recital la cele mai faimoase săli din lume. Printre cele mai importante momente din acest sezon se numără debuturile cu Orchestra Simfonică din Québec, Filarmonica Buffalo, Orchestra Simfonică NHK și un program cu Academia de Muzică de Cameră din Potsdam.

Apreciat de „Chicago Tribune” pentru „interpretarea sa incredibilă” și de Seattle Times ca „un violist absolut fascinant”, Elias Goldstein s-a remarcat ca unul dintre marii instrumentiști ai generației sale. Câștigător al premiului II la marele concurs internațional Primrose, al premiului al II-lea al concursului internațional Bashmet, si al concursului internațional Tertis, a obținut recunoașterea și aprecierea internațională nu numai ca un campion al instrumentului său, ci și un excepțional ambasador muzical. În 2016 a debutat la Weill Recital Hall de la Carnegie Hall, fiind primul violist invitat să interpreteze integrala celor 24 de Capricii de Paganini, un program cu care a făcut apoi turnee în Statele Unite și Europa.

Stephan Koncz provine dintr-o familie austro-ungară de muzicieni, iar la vârsta de opt ani și-a început studiile la Musikhochschule din Viena, orașul său natal. În anul 2000 a devenit elev al lui Róbert Nagy la Conservatorul din Viena, iar din 2002 a studiat compoziție și arta dirijorală la Universitatea din Viena. Pregătirea și parcursul carierei sale au fost, de asemenea, stimulate în mod decisiv de cursurile de masterat cu Daniel Barenboim, Steven Isserlis, Heinrich Schiff, Olaf Maninger și Tamás Varga, precum și de activități care au avut în prim-plan muzica de cameră cu Julian Rachlin, Dmitry Sitkovetsky și cei 12 violonceliști ai Filarmonicii din Berlin. În 2006, Koncz a devenit bursier al Academiei Orchestrei Berliner Philharmoniker.

Apreciată de New York Times ca o pianistă „elegantă și spectaculoasă”, Angela Drăghicescu și-a stabilit rapid o reputație internațională ca unul dintre cei mai importanți pianiști concertiști ai generației sale. A concertat în sălile cele mai importante din America de Nord și din Europa, Asia și America Latină. Angajamentele recente au inclus spectacole la Carnegie Hall, Concertgebouw, Kennedy Center, Kaufmann Center, Konserthus din Stockholm, Filarmonica din Oslo, Rudolfinium din Praga și Filarmonica George Enescu.

De-a lungul celor 75 de ani de la înființarea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Ungare, cu nenumărate concerte în Ungaria și în străinătate, și înregistrări radio, TV și CD ale repertoriului simfonic și oratoriu aproape în întregime, aceasta și-a câștigat locul în avangarda orchestrelor simfonice. Cei mai importanți critici ai lumii sunt unanimi în a lăuda uniformitatea sunetului, flexibilitatea și eforturile sale în promovarea și înregistrarea muzicii ungare contemporane. Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Ungare este una dintre cele mai importante orchestre din Ungaria, având, de asemenea, o reputație internațională importantă, obținută în săli de concerte, posturi de radio și TV și studiouri de înregistrare.

Christoph Eschenbach este un fenomen în liga de top a dirijorilor internaționali. Apreciat ca dirijor și pianist, el aparține ferm liniei germane intelectuale a tradiției, și totuși combină acest aspect cu o intensitate emoțională rară, producând spectacole venerate de spectatorii din întreaga lume. Renumit pentru dimensiunea repertoriul și profunzimea interpretărilor sale, a deținut funcții de director în cadrul a numeroase orchestre prestigioase și a obținut cele mai înalte onoruri muzicale. Christoph Eschenbach a fost distins cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare și cu cel de Commandeur des Arts et des Lettres; este deținător al Crucii de Merit a Federației Germane și câștigător al Premiului Leonard Bernstein. În 2015, a primit Premiul Muzical Ernst von Siemens, cunoscut sub numele de „Premiul Nobel pentru muzică“, pentru realizările sale ca dirijor și pianist.

Violonistul francez Renaud Capuçon este apreciat și iubit pentru echilibrul său, profunzimea tonului și virtuozitate și lucrează cu cele mai prestigioase orchestre, artiști, săli de concerte și festivaluri din lume. Născut la Chambéry în 1976, Renaud Capuçon și-a început studiile la Conservatorul Național Superior din Paris la vârsta de paisprezece ani, câștigând numeroase premii în cei cinci ani acolo. Ulterior, Capuçon s-a mutat la Berlin pentru a studia cu Thomas Brandis și Isaac Stern și a primit Premiul Academiei de Arte din Berlin. În 2017, Capuçon a fondat un nou ansamblu, Lausanne Soloists, alcătuit din actuali și foști studenți ai Școlii Superioare de Muzică din Lausanne, unde a ocupat funcția de profesor din 2014. Cântă pe instrumentul Guarneri del Gesù „Panette” (1737), care aparținea lui Isaac Stern. În iunie 2011 a fost numit „Chevalier dans l’Ordre National du Mérite” și, în martie 2016, „Chevalier de la Légion d’honneur” de către guvernul francez.

Comunicat al Biroului de Presă al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”

Asociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.

Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.