Știri: Expoziţia ”Tezaur – Episcopia Tulcii” va fi deschisă în Germania (28 iulie 2019)

29
tezaur episcopia tulcii

rubrica museum leviathan.roExpozitia itinerantă ”Tezaur – Episcopia Tulcii” va fi deschisă duminică, 28 iulie 2019 la Muzeul Transilvănean din Gundelsheim – Germania.

Realizată în colaborare cu Muzeul Naţional Brukenthal, Asociaţia culturală pictor Octavian Smigelschi şi Muzeul Transilvănean din Gundelsheim, expoziţia prezintă obiecte bisericeşti din argint şi argint aurit din colecţia Episcopiei Tulcii.

Curatorul expoziţiei, dr. Alexandru Constantin Chituţă, şef secţie Marketing, Educaţie şi Marketing la Muzeul Naţional Brukenthal ne-a declarat: ”După ce această expoziţie a fost organizată în mai multe muzee naţionale din România, de data aceasta. la invitaţia Muzeului Transilvănean din Gundelsheim – Germania, aceasta poposeşte în Germania fiind realizată cu sprijinul Ministerului Culturii şi Media a Guvernului Repubicii Federale Germane.

Expoziţia aduce în faţa publicului vizitator un remarcabil fond de obiecte bisericeşti reprezentative pentru trei secole dar şi pentru aria culturală şi confesională a Dobrogei de Nord. În acest spaţiu milenar se regăsesc cetăţi getice, romane şi bizantine, un amestec de civilizaţii într-o sinteză unică, în care trăsături culturale occidentale convieţuiesc cu cele balcanice şi orientale.

Zona Dobrogei de Nord este locul unde religiile se întâlnesc fără a genera conflicte, dar şi spaţiul unde creştinismul însuşi a implinit 2000 de ani, fapt marcat în toate mănăstirile dobrogene, dar şi pe altarele primilor martiri creştini din România, la Halmyris şi Niculiţel. Greci, bulgari, lipoveni, ucraineni, aromâni, italieni, români, etc. au creat acel model de respect faţă de sine şi faţă de celălalt, lucru rar întâlnit în Europa începutului de secol XX”.

Obiectele de cult din Episcopia Tulcii demonstrează efortul de elaborare a unui limbaj plastic local, prin asimilarea mijloacelor de expresie specifice stilurilor bizantin şi slavon realizate în diferite ateliere de argintărie din Dobrogea, Transilvania, Grecia şi Rusia.

Expoziţia prezintă alături de Evangheliile ferecate (având ştanţă otomană) caracterizate de o mare măiestrie, bun gust şi simţ al proporţiilor, potire datând de la începutul secolului al XIX-lea, cu picior prismatic, talpă polilobată şi cupă conică, decorate cu motive atât de factură gotică cât şi bizantină şi rusească. În ornamentaţia acestor potire apar, pe lângă figurile Mântuitorului şi ale sfinţilor, reprezentări figurative, motive vegetale încărcate: flori, vrejuri, frunze, spaţiile intermediare fiind ocupate de entrelacs-uri în relief.

O piesă valoroasă este Crucea de procesiune ce impresionează prin dimensiune. Tehnica de execuţie a sculpturii crucilor de procesiune îşi are tradiţia în atelierele de la Muntele Athos. Deoarece simbolizează jertfa lui Iisus, iconografia sculptată a crucii ilustrează cele mai semnificative momente din viaţa Mântuitorului, în special Patimile.

Icoana Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir se singularizează prin dimensiunile neobişnuit de mari, dar mai ales prin valoarea deosebită a ferecăturii de argint, datată 1833, elocventă pentru calitatea întregii colecţii de icoane de pe teritoriul dobrogean.

Pe lângă chivotele de factură rusească se remarcă chivotul de la Mănăstirea Celic Dere, care este o machetă de biserică pentru procesiune. De remarcat decoraţiile din medalioanele cu sfinţi, busturile sfinţilor cât şi registrele cu sfinţi şi serafimi. Scena Adormirii Maicii Domnului, hramul mănăstirii, este realizat miniatural, cu 16 personaje, această scenă fiind conturată de o ramă. Superior într-un triunghi echilateral ce simbolizează perfecţiunea, se află ochiul Dumnezeirii, de sub care ies razele harului.

Expoziţia ”Tezaur – Episcopia Tulcii” urmăreşte să repună în circuitul cultural-internaţional valorile de artă religioasă care se regăsesc în bisericile şi mănăstirile tulcene. Altfel spus, expoziţia este un moment de reflecţie serioasă asupra moştenirii spirituale lăsate de înaintașii noştri şi o promovare extraordinară a patrimoniului religios românesc în mediul internațional.

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.