Știri: Festivalul „Gellu Naum”, ediţia a V-a (1 august 2020)

34
Sursa foto: MNLR
Sursa foto: MNLR

rubrica museum leviathan.roInaugurat în 2016, Festivalul „Gellu Naum”, organizat de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, în parteneriat cu Fundaţia „Gellu Naum”, ajunge la ediţia a V-a în plină pandemie mondială, sub asaltul coronavirusului SARS-CoV-2, declanşator al bolii COVID-19. Primele patru ediţii au reunit peste 100 de poeţi români şi străini, an de an, în jurul zilei de 1 august, data naşterii lui Gellu Naum. În 2020, în condiţiile reglementărilor preventive anti-COVID şi sub spectrul „carantinării”, poeţii nu mai pot face drumul spre Bucureşti şi spre Comana, localitatea de la sud de Capitală în care soţii Naum îşi petreceau fiecare vară.

Refuzând să-şi anuleze ediţia a V-a, Festivalul „Gellu Naum” se restrânge la o formulă „de criză”, în format video on-line, pentru menţinerea recent-înfiripatei sale tradiţii anuale, cu speranţa reluării celeilalte formule, ample, în 2021, la ediţia a VI-a.

Festivalul „Gellu Naum”, ediţia a V-a
1 august 2020, 17.00–22.00

www.mnlr.ro / https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/
https://culturaindirect.ro/

Program:

17.00–17.15:
Cuvinte introductive
Simona Popescu, iniţiatoarea Festivalului „Gellu Naum”
Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

17.15–17.30:
Gellu Naum îşi citeşte poemele, lectură ilustrată printr-un foto-montaj cu fotografii din Arhiva Fundației „Gellu Naum”

17.30–18.00:
Gellu Naum în gross-plan, fragment din conferința susținută de David Esrig în data de 29 octombrie 2010 la Muzeul Național al Literaturii Române

18.00–19.50:
Spectacol concert: Insula după Gellu Naum (producţie a Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, 2011; adaptarea textului și muzica: Ada Milea, 50 min.)

20.00–20.30:
Întrebătorul, scurtmetraj documentar despre viața lui Gellu Naum realizat de Lucia Negoiță în 2001

20.30–22.00:
Lecturi publice de poezie, retrospectivă a primelor patru ediții de Festival

Lectura poemelor de Gellu Naum, realizată în parteneriat cu Radiodifuziunea Română (voce Gellu Naum) și Fundația „Gellu Naum” (fotografii de arhivă), spectacolul Insula,  pus la dispoziție de Teatrul Național din Cluj-Napoca, și scurtmetrajul documentar Întrebătorul, pus la dispoziție de producătoarea Livia Negoiță, vor fi transmise în regim de premieră live pe pagina de Facebook a Muzeului Național al Literaturii Române, unde vor rămâne disponibile pentru public timp de 24 de ore.

„Pentru Gellu Naum, un poet este cu adevărat un ales, numai că, spre deosebire de ceea ce cred alţii, a fi un ales nu înseamnă nicidecum un privilegiu, o favoare, o «graţie divină»: «Nu e o fericire să fii poet – îmi spunea. E mai degrabă o nenorocire. Poetul suferă ori de câte ori libertatea şi demnitatea îi sunt ameninţate – ori ele sunt continuu ameninţate. Când oamenii află că poezia e în altă parte decât acolo unde o caută ei, decât ceea ce văd ei, reacţia este aceeaşi cu a primitivilor privind umbrele pe pereţii peşterii din parabola lui Platon. Se întâmplă ca unul să descopere altceva, să descopere realitatea adevărată şi nu doar umbre. Dar cei din peşteră nu-l vor crede niciodată». Poet este acela care găseşte în el puterea să refuze orice fel de «aliniere» (socială, politică şi chiar culturală), care ştie să se ferească de capcane, fiind un eliberator al mentalului uman, neapărat paralel cu consensurile, «canalizările», «făga­şele». […] Echivala poezia cu starea de poezie, despre care îmi vorbea adeseori, după ce se asigurase că nu confund ceea ce-mi spune cu cine ştie ce stare de graţie cu conotaţii dubios-lirice. Starea de poezie nu e altceva decât un mod al existenţei, fără legătură cu mecanica literaturii, cu «formele, stilurile şi expresiile ei – frumoase sau urâte». […] Pentru Gellu Naum, poetul are uriaşa responsabilitate de a apăra şi a crede şi pentru ceilalţi în Partea cealaltă a lucrurilor, necunoscută, uitată sau neglijată. Faţă de acest vast ţinut al realităţii fără limite de timp şi spaţiu în care se mişcă un poet, realitatea comună («culoarul comun», cum îi spunea undeva) pare doar o şcoală de corecţie.”Simona Popescu, Clava. Critificțiune cu Gellu Naum, București, Pitești, Editura Paralela 45, 2004.

Comunicat al Muzeului Național al Literaturii Române din București

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.