Titu Maiorescu văzut de Adina Romanescu

100
titu maiorescu portret de adina romanescu
Titu Maiorescu, portret de Adina Romnescu, 20 iulie 2020. Inedit. Copyright © Adina Romanescu
Titu Maiorescu, portret de Adina Romanescu, 20 iulie 2020. Inedit. Copyright © Adina Romanescu

Titu Maiorescu (15 februarie 1840, Craiova–18 iunie 1917, București), academician, avocat, critic literar, eseist, filosof, pedagog, politician și scriitor român, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române. Fondator al Societății literare „Junimea” și al revistei „Convorbiri literare”.

,,La răspântiile culturii române veghează, ca şi odinioară, degetul lui de lumină: pe aici e drumul.”  – Eugen Lovinescu, T. Maiorescu, 1940.

Citate

Forma fără fond nu numai că nu aduce niciun folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimiceşte un mijloc puternic de cultură.

Treapta dintâi pe care ne înălţăm e un altar de jertfă.

Don Quijote credea că morile de vânt sunt uriaşi. Oamenii de rând cred că uriaşii sunt mori de vânt.

Lucrul cel mai important nu este numărul de idei adunate în mintea ta, ci legătura care le uneşte.

Durerea înalţă pe omul de valoare şi coboară pe cel de rând. Nu în orice noapte se arată stelele, numai în noaptea cea senină.

A ierta răutatea altora e o virtute, a o uita, o nerozie.

În faţa unui abis te înfiorezi. Tot aşa în clipa în care simţi deosebirea adâncă ce te desparte de celălalt.

Nemărginit îţi este dorul: cum vreai să încapă în realitatea mărginită? Totdeauna rămâne un prisos: disperare sau ironie.

Cu cât o rimă este mai uşoară, cu atât este mai ieftină şi mai comună, şi poetul trebuie să se gândească de două ori pentru a o întrebuinţa. Un poet distins nu va rima niciodată „guriţă-garofiţă”.

Ce liberal e Beethoven în orchestraţie! Tot instrumentul e întrebat să-şi dea părerea şi reproduce pe răspunderea sa ideea principală. Ideea principală câştigă astfel o varietate de feţe originale, e când înaltă, când burlescă, când tristă şi când voioasă, şi în impresia totală rămâne o lume armonică aparte, adevăratul humor al omenirii.

Să năzuim către o viaţă nouă, plină de prospeţime! Să contopim ştiinţa cu viaţa reală, să evadăm din celulele înăbuşitoare ale contemplării abstracte! Iată stindardul ştiinţei actuale, iată vocaţia ei socială! Iar filozofia, mai mult decât oricare altă îndeletnicire, are datoria să ţină seama de această vocaţie socială. Căci dintre toate relaţiile, cele mai nobile sunt cele ce se ţes între oameni. Iubirea fiind relaţia cea mai perfectă, pentru că este şi cea mai sublimă, universală şi puternică, putem afirma că filozofia, care etimologic înseamnă „iubirea de ştiinţă”, este în esenţă ştiinţa iubirii.

O măsură a oamenilor şi a lucrurilor este propria lor umbră.

Nu există prieteni în politică, există numai prieteni politici.

Păstrează-ţi emoţiunile pentru lucrurile ce le merită.

Natura, marea noastră învăţătoare, îşi împlântă rădăcina stejarului în pătura cea mai adâncă şi statornică a pământului, şi de acolo dă creaţiunii sale putere de a lupta şi de a trăi.

Vezi: Arhiva rubricii „Galerie de portrete” de Adina Romanescu

1 COMENTARIU

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.