Duminică, 17 aprilie 2022, la ora 19.30, la Radio România Cultural, Teatrul Național Radiofonic vă invită să ascultați spectacolul Triptic Liviu Rebreanu, care cuprinde dramatizări după nuvelele de război publicate în volumul Catastrofa (Editura „Viața Românească”, 1921), în regia artistică a lui Mihnea Chelaru: Catastrofa, dramatizare de Pușa Roth. În distribuție: Mihai Constantin, Daniela Ioniță-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Călugărița, Daniel Tudorică, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • Iţic Ştrul, dezertor…, dramatizare de Andreea Chelariu. În distribuție: Marius Rizea, Lucian Iftime, Mihaela Bețiu, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ioana Chelaru, Octavia Dicu, Alin Potop. Muzică originală de George Marcu. A interpretat: Roberto Grigore (fluier). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu și Cătălin Coman. Regia tehnică și muzicală: Mădălin Cristescu. • Hora morţii, dramatizare de Pușa Roth. Regia tehnică și artistică: Mihnea Chelaru. În distribuție: Cosmin Șofron, Gavril Pătru, Irina Ungureanu, Lucian Iftime, Gelu Nițu, Mircea Constantinescu, Angel Popescu, Marius Călugărița, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuț Kivu, Cornel Mihalache, Ion Arcudeanu, Dan Bobe, Octavia Dicu, Costas Mincu, Corneliu Chiricheș, Denis Hanganu, Matei Constantin. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei.
Spectacolul a fost realizat în cadrul proiectului „Scriitori români interbelici și Marea Unire”, proiect cultural finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale și difuzat în premieră absolută în 29 noiembrie 2018.
„După romanul Ion (1920), ca un preludiu la Pădurea spânzuraţilor (1922), Liviu Rebreanu publică în volum nuvele de război. În 1921, apare Catastrofa. Autorul considera pe bună dreptate că aceste nuvele trebuie să stea între aceleași coperte datorită unității lor tematice. În comentariile critice este deja un loc comun faptul că în nuvela Catastrofa, publicată pentru prima dată în magazinul ilustrat lunar, «Lectura pentru toți», condus de Eugen Lovinescu (nr. 5, aprilie 1919, p. 266–287), apare tema esențială din Pădurea spânzuraţilor, conflictul dintre datoria militară și sentimentul național la românii înrolați în armata austro-ungară, puși în situația de a lupta împotriva fraților lor. Cazul de conștiință nu mai e, astfel, unul individual, ci devine, cum s-a spus, o proiecție a general-umanului. Nu e deloc exagerat să considerăm de fapt Pădurea spânzuraților, care excelează în analiza stărilor sufletești, «dramă a condiției umane», așa cum o făcea Ov. S. Crohmălniceanu. La rândul ei, cu mijoacele prozei scurte, nuvela Catastrofa rămâne o creație antologică iar termenul de capodoperă (oricât ar fi de demonetizat pentru unii) nu e hazardat în cazul ei, cum nu ar fi nici pentru celelalte două, teribila – prin subiect, concizia tratării și conotațiile lui – Iţic Ştrul, dezertor… și Hora morţii, în care tema războiului se combină cu cea a rivalității erotice.
Spectacolul pe care vi-l propune Teatrul Național Radiofonic urmează cu fidelitate intențiile lui Rebreanu, de la ordinea în care au fost publicate în volum cele trei nuvele la nuanțele de psihologie care individualizează personajele. În limbaj teatral-radiofonic, acest triptic valorifică o dată plus marele talent al scriitorului de a exprima fără risipă de procedee artistice, dar atât de pregnant (și ofertant pentru teatru), tensiunile insuportabile generate de ceea ce numim generic dramă de conștiință.” – Costin Tuchilă.
Fragmente din spectacol
Grafică, ilustrații și editare multimedia: Costin Tuchilă
