”Un italian prin Țările Române în anul 1788” de Daniela Șontică

44
domenico sestini

logo rubrica memor daniela sontica leviathan.roDomenico Sestini a fost un arheolog și numismat italian, dar și un celebru călător care a trăit între anii 1750 – 1832. El a făcut și în Țările Române o călătorie, în anul 1788, iar în urma acesteia a scris bogate observații istorice, geografice și sociale. Volumele în care apar referințe ample la Țările Române sunt Viaggio da Costantinopoli a Bukuresti fatto l’anno 1779 con l’aggiunta di diverse lettere relative a varie produzioni, ed osservazioni asiatiche (Roma, 1794), Descrizione del viaggio fatto da Vienna per il Danubio insino a Rusciuk, e di là insino a Varna, e quindi per il Mar-Nero a Costantinopoli (Berlin, 1807).

Călătorul italian a fost impresionat de bogățiile naturale întâlnite în Moldova și Țara Românească: ”Ceara de aici este fără îndoială cea mai frumoasă și mai căutată din înteraga Europă. În Moldova estre renumită ceara verde, pentru parfumul său plăcut, îmbătător. […] Mistreții, cerbii, urșii, caprele sălbatice se întâlnesc adesea la munte, iar căprioarele, vulpile și iepurii la câmpie. Mai ales iepurii sunt extraordinar de numeroși. În fiecare an, țăranii vânează în Valahia peste 300 de mii, iar în Moldova 200 de mii.”

Despre așezările din mediul rural, Sestini scria: ”În general, satele de la câmpie sunt sărace și au un aer trist și mizer. Casele se pot numi mai degrabă vizuini, sunt săpate în pământ și se cheamă bordeie. De departe nu se vede decât fumul care iese din hornuri, iar când te apropii, zărești acoperișul abia înălțat de la pământ, construit din prăjini acoperite cu pământ, astfel că iarba crește deasupra. Satele de la munte sunt mai vesele  au casele înălțate și destul de comode, cu grajduri și magazii pentru păstrarea proviziilor”.

Sestini a scris și despre viața țăranilor, despre felul în care creșteau vite și cultivau cereale și legume sau vânau.

Vezi arhiva rubricii Memor de Daniela Șontică

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.