545 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei

84
Craiova 545 ani atestare
Craiova 545 ani atestare

fila de calendar rubrica leviathan.roPe 1 iunie se împlinesc 545 de ani (1475) de la apariția primei atestări documentare a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab şi în care se aminteşte de jupan Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr.–102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele al VII-lea şi al VIII-lea, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite.

Numele orașului Craiova are două origini. Prima este dată de cuvântul slavon Krajl care înseamnă Crai, Craiova însemnând „națiune sau ținut”, iar a doua de Craiul Iovan (Ioniță Asan sau Ioniță Caloianul)care a domnit pentru o perioadă de timp, mezinul fraților Petru al IV-lea al Bulgariei și Ioan Asan I, care devine pentru o perioadă împărat al celui de-al Doilea Țarat Bulgar, dar care, potrivit cronicii grecești a istoricului Miketas Choniates este nevoit să se refugieze la sfârșitul domniei sale la nord de Dunăre, unde devine „domn peste niște vlahi din neamul lui”. Teoria potrivit căreia Craiova devine capitala noii formațiuni pe care a întemeiat-o el este susținută de cercetători ca L. Candea și V. Oghină, dar și de unele legende locale legate de lacul Craiovița (Balta Craioviței) și fata craiului înecată. Bogdan Petriceicu-Hasdeu fixează originile numelui orașului în epoca cneazului Ioan(voievod), care apare pe Diploma Ioaniților, cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit în timp ce săpa o fântână un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre în satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia „norocos ca Iovan”. Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Laiotă Basarab.

În afara denumirii așezării antice, Pelendava și a numelui actual (Craiova), pe teritoriul actual al orașului a mai existat prin secolele al VII-lea și al VIII-lea o așezare denumită în latina Ponsiona (pod peste Jiu), denumire aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului roman Pelendava care datează din secolul al VII-lea. Acest nume apare și într-o hartă alcătuită în timpul Bătăliei de la Nicopole din anul 1396, inclusă într-un manuscris ce se păstrează la  Bibliothèque Nationale de France din Paris.

Ca multe alte orașe ale României, Craiova este un oraș cu o istorie pe cât de bogată și interesantă, pe atât de complicată. Dacă pe teritoriul actual al Craiovei s-a întemeiat o așezare romană (Pelendava) cu câteva secole Î.Hr., numele actual a fost pus în folosință abia de la sfârșitul secolului XV. Fiind dintotdeauna capitala regiunii Oltenia, a fost și este cel mai important centru cultural, istoric și economic din zonă. Populația a crescut treptat de la 4.000 de locuitori în secolul XVIII până la 300.000 în secolul XXI.

Mozaic din Mănăstirea Jitianu
Mozaic din Mănăstirea Jitianu

Timbru comemorativ al primei atestări documentare a Pelendavei

Mănăstirea Jitianu este situată la 8 km sud de Craiova, în comuna Podari. Aici este a doua biserică de piatră, ca vechime, din zona Craiovei.

Surse: Istoria Craiovei, Wikipedia, Centrul de Documentare „Dimitrie Gusti” al Societății Române de Radiodifuziune.

Arhiva rubricii Filă de calendar

Pentru că noi credem în calitatea cititorilor noști, vă rugăm să comentați această însemnare...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.