Cunoscutul actor Vlad Ivanov, în calitate de povestitor; prima audiție românească a Oratoriului „Strigoii” de George Enescu, sub bagheta apreciatului dirijor Gabriel Bebeșelea; Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, condusă de faimosul dirijor Daniele Gatti și cu pianistul Jean Yves Tibaudet ca solist sunt câteva din principalele oferte ale zilei la Festivalul Internațional George Enescu.
La Ateneul Român, de la ora 16.30, va avea loc un concert susținut de Filarmonica George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea. Programul debutează cu Suita „Peer Gynt”, op. 23 de Grieg, cu participarea sopranei Rodica Vica și a actorului Vlad Ivanov în rolul de povestitor. Grieg a compus această suită pentru piesa cu același titlu scrisă de Ibsen, în anul 1875, iar premiera a avut loc la Mollergaden Theatre Oslo, cu Grieg la pupitrul dirijoral. Aceasta capodoperă a liderului muzicii Scandinave, ilustrează aerul nordic și priveliștile sale, fiind o muzică descriptivă, romantică și originală, inspirată din sonoritățile muzicii populare norvegiene. Edvard Grieg a creat prin capodoperele sale, identitatea specifică a școlii naționale Norvegiene.
Programul este completat de Oratoriul „Strigoii” de George Enescu, o lucrare neterminată de compozitor, la care Enescu a lucrat din anul 1916. Schița sa inițială pentru pian a fost aranjată de Cornel Țăranu în anii 1970 și orchestrată de Sabin Pautza. Lucrarea este inspirată de versurile lui Mihai Eminescu și reprezintă o lume aparte ce merită descoperită. Prima audiție mondială a avut loc la Berlin în anul 2019, sub bagheta apreciatului dirijor Gabriel Bebeșelea, care o aduce pentru prima oară în România în ediția aniversară a Festivalului. Vor interpreta soliștii Rodica Vica, Alin Anca, Tiberius Simu, Florin Estefan.
„Schițele oratoriului datează din 1916. Nimeni nu știa nimic despre acest manuscris, el părea pierdut definitiv în anii războiului, până la descoperirea sa de către muzicologul Romeo Drăghici, împreună cu alte două piese enesciene. Așa încât nu e surprinzător sentimentul trăit de compozitorul Cornel Țăranu, când Romeo Drăghici i-a înmânat o fotocopie a acestor schițe. Lui Cornel Țăranu îi datorăm reconstituirea migăloasă a oratoriului (cântat în primă audiție în 13 februarie 1981, la București, în varianta cu pian), Sabin Pautza fiind autorul orchestrației. Poemul eminescian cu subiect din «evul turbure al Daciei creștine din vremea năvălirilor barbare», totodată «bizar» și tributar «vagului istoric» (G. Călinescu) devine, așa cum au înțeles-o cei doi muzicieni care au reconstruit-o, în primul rând o muzică de atmosferă proto-istorică, având reminiscențe postromantice, dar și din Schönberg sau Bartók. În același timp, el anticipează opera Oedipe mai ales din punct de vedere vocal. Cu certitudine, Cornel Țăranu și Sabin Pautza au intuit din schițele păstrate substanța acestei lucrări: «muzică psihologică, reflexivă, interiorizată», așa cum s-a spus cu îndreptățire și despre Oedipe. Iar versiunea lui Gabriel Bebeșelea, a soliștilor și orchestrei berlineze este realmente un gest cultural de primă însemnătate.” – Costin Tuchilă, Enescu în secolul XXI, „Lumina literară și artistică”, 23 septembrie 2018.
La Sala Palatului la ora 19.30 va concerta Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma, condusă de dirijorul Daniele Gatti, solistul serii fiind celebrul pianist Jean-Yves Tibaudet. Programul cuprinde lucrări moderne, semnate de Enescu, Ravel și Debussy.
Prima lucrare a concertului este Simfonia a IV-a în mi minor de George Enescu, o partitură incompletă la care Enescu a lucrat între anii 1928 și 1934 și care a fost terminată de Pascal Bentoiu în anul 1996. Prima audiție a avut loc în 1997 la Ateneul Român, interpretată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”.
În continuarea programului vom asculta Concertul în Sol major pentru pian și orchestră de Maurice Ravel, în interpretarea pianistului Jean-Yves Tibaudet. Concertul în Sol major, compus între anii 1929 și 1931, este o piesă de entertainment mai degrabă decât o lucrare cu semnificații profunde, contemplative. A fost scrisă în spiritul muzicii lui Mozart și Saint-Saens, fiind influențată de sonorității ale muzicii jazz și a exotismului muzicii spaniole, trăsături întâlnite în creațiile compozitorilor impresioniști. Premiera a avut loc la Paris în 1932, iar compozitorul a dirijat concertul, solistă fiind pianista Marguerite Long.
Seara se încheie cu sonorități evazive ale impresionismului francez, Debussy – La mer, trois esquisses symphoniques pour orchestre. Inspirată de peisajul maritim, Marea este o lucrare sugestivă și caracteristică stilului lui Debussy, prin contururile vagi, simbolism și influența muzicii japoneze. Debussy a lucrat la această partitură între anii 1903 și 1905, și a dedicat-o editorului său, Jaques Durand. Prima audiție a avut loc la Paris în 1905, sub bagheta dirijorului Camille Chevillard.
Accesul la ambele concerte al Festivalului Enescu se va face pe bază de certificat verde. Masca este obligatorie, pe nas și pe gură, pe toată perioada prezenței în interiorul clădirilor unde au loc concertele.
Concertele de la Sala Radio, Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise gratuit pe site-ul Festivalului
și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge pentru a-l asculta din pagina Program.
Concertele de la Ateneu și Sala Palatului vor fi transmise în direct la Radio România Muzical și Radio România Cultural.
Pe site-ul festivalului, la acest link, puteți citi zilnic cronici, interviuri și informații suplimentare în Agenda Festivalului.
Gabriel Bebeșelea este dirijorul principal al Filarmonicii de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca. Admirat pentru entuziasmul și muzicalitatea sa, s-a bucurat de o reputație care a crescut substanțial și rapid în ultimii ani, consacrându-l ca pe o stea cu o ascensiune rapidă în lumea dirijatului.Câteva momente importante ale stagiunii de concerte 2019–2020 sunt debuturile alături de Rundfunk‑Sinfonieorchester Berlin, Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestra Simfonică din Barcelona, Tonkunstler Orchestra și Orchestra Simfonică din Singapore. De asemenea, Gabriel Bebeșelea se va întoarce la Konzerthausorchester Berlin, la Orchestra Filarmonică Națională Rusă, Orchestra Simfonică Academică de Stat „Evgheni Svetlanov” din Rusia și la Orchestra Ulster. Alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, a înregistrat un CD cu oratoriul redescoperit al lui George Enescu, „Strigoii” și a sa Pastorale-fantaisie pour petite orchestre (ediție curatoriată de Gabriel Bebeșelea). CD-ul a fost realizat la Casa de discuri Capriccio în luna septembrie 2018.
Orchestra Academiei Naționale Santa Cecilia din Roma a fost prima orchestră din Italia care s-a dedicat exclusiv repertoriului simfonic, oferind premiere ale principalelor capodopere ale anilor 1900, precum Fântânile Romei și Pinii Romei de Respighi. Fondată în 1908, Orchestra a fost dirijată de unele dintre cele mai importante figuri muzicale ale secolului XX: de la Mahler, Debussy, Saint-Saëns, Strauss, Stravinski, Sibelius, Hindemith, Toscanini, Furtwängler, De Sabata, Karajan și Abbado până la cei mai impresionanți interpreți ai zilelor noastre, inclusiv Gergiev, Thielemann, Dudamel, Temirkanov, în timp ce Bernardino Molinari, Franco Ferrara, Fernando Previtali, Igor Markevitch, Thomas Schippers, Giuseppe Sinopoli, Daniele Gatti și Myung-Whun Chung au fost directorii muzicali. Leonard Bernstein a fost președinte de onoare între 1983 și 1990.
Daniele Gatti a absolvit ca dirijor de orchestră și compozitor la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano. Este Director Muzical al Teatrului dell’Opera din Roma și ocupă aceeași funcție la Orchestra Mozart. De asemenea, este consilier artistic al Orchestrei de Cameră Mahler (MCO). A fost dirijor principal al Orchestrei Regale Concertgebouw (RCO) din Amsterdam și a ocupat anterior roluri prestigioase în cadrul unor instituții muzicale importante precum Academia Națională din Santa Cecilia, Orchestra Filarmonică Regală, Orchestra Națională a Franței, Opera Regală din Londra, Teatrul Comunal din Bologna și Opera din Zurich. Filarmonica din Berlin, Filarmonica din Viena, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze și Filarmonica Teatrului Scala sunt doar câteva dintre renumitele instituții simfonice cu care lucrează. Unele dintre numeroasele producții importante noi pe care le-a dirijat includ Falstaff pus în scenă de Robert Carsen (la Londra, Milano și Amsterdam); Parsifal pus în scenă de Stefan Herheim deschizând Festivalul din Bayreuth din 2008 (unul dintre puținii dirijori italieni care au fost invitați la festivalul wagnerian); Parsifal pus în scenă de François Girard la Metropolitan Opera din New York; patru opere la Festivalul din Salzburg (Elektra, La bohème, Die Meistersinger von Nürnberg, Il Trovatore).
Timp de mai bine de treizeci de ani, Jean-Yves Thibaudet a concertat peste tot în lume, a înregistrat peste 50 de albume construindu-și reputația ca unul dintre cei mai valoroși pianiști ai zilelor sale. Are în repertoriu o mulțime de lucrări solo, de muzică de cameră și orchestrală, de la Beethoven, Liszt, Grieg și Saint-Saëns, la Khachaturian și Gershwin, și până la Oliver Messiaen, Qigang Chen, James MacMillan, Richard Dubugnon și Aaron Zigman. Încă de la începutul carierei sale, a delectat publicul prin muzica sa, dincolo de repertoriul standard, a abordat genuri de la jazz și până la muzica de operă, realizând numeroase transcripții pentru pian. Profundele sale prietenii realizate prin intermediul profesiei i-au adus colaborări fructoase cu lumea filmului, a modei și a artelor vizuale, străbătând astfel lumea.
Comunicat al Biroului de Presă al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”
*
Asociația Culturală Leviathan, editor al publicațiilor Leviathan.ro și revista culturală trimestrială „Leviathan”, este partener media al Festivalului Internațional „George Enescu” 2021.
Pe acest portal veți găsi toate informațiile necesare, programul zilnic al Festivalului, prezentarea muzicienilor invitați, date despre lucrările din programe, relatări, cronici, fotografii. În revista „Leviathan” nr. 3, iulie–septembrie 2021, pp. 47–49 puteți citi un amplu articol de prezentare a ediției 2021 a Festivalului iar în nr. 4, octombrie–decembrie 2021 vom publica o sinteză a Festivalului și cronici ale concertelor.
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2021
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2019
Arhiva rubricii Festivalul Internațional George Enescu 2017
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2020/2021
Arhiva rubricii Concursul Internațional George Enescu 2018






















