Opera Națională București prezintă vineri, 28 iunie 2019, ora 18.30 spectacolul ”Bal mascat” de Giuseppe Verdi. Regia este semnată de Grischa Asagaroff (Germania), scenografia îi aparține lui Luigi Perego (Italia), iar design-ul luminilor e realizat de Gigi Saccomandi (Italia). Coregrafia poartă semnătura lui Renato Zanella, coordonatorul artistic al baletului Operei Naționale București. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Jin Wang în calitate de invitat al primei scene lirice a țării. Distribuția: Riccardo: Adrian Dumitru – debut; Amelia: Bianca Mărgean; Renato: Balla Sándor – invitat; Ulrica: Sorana Negrea; Oscar: Mădălina Barbu – debut; Tom: Filip Panait; Samuel: Iustinian Zetea; Silvano: Florin Simionca; Primul judecător: Ciprian Pahonea; Servitorul Ameliei: Constantin Negru.
Video: Opera Națională București
Pentru acest spectacol, regizorul Grischa Asagaroff a propus o concepție încărcată de simboluri, după cum însuși mărturisește:
”Spectacolul Bal mascat pe care îl montăm acum la București este la congruența modernului cu tradiționalul. Ne folosim de foarte multă simbolistică pe scenă, însă povestea este în esență aceeași. Am ales împreună cu Luigi Perego, scenograful și colaboratorul meu de aproape 20 de ani, să mutăm acțiunea în anii ’30, fapt reflectat mai degrabă în costume, dar ca localizare, ea poate fi practic oriunde în lume – câteva scurte referințe din text o plasează în America, dar scenografia este valabilă pentru orice loc, pentru că povestea este universală, transcende timpurile și locurile.”
Premiera operei ”Bal mascat” a avut loc pe 17 februarie 1859 și s-a bucurat de un succes răsunător. Există în libretul operei o serie de efecte melodramatice în maniera ”grand opéra” precum: fatalismul prezicerii vrăjitoarei, asasinul mascat în plin bal, eroul nobil care moare iertându-și ucigașii. Dar la fel ca multe alte opere din repertoriul clasic ale căror librete au mai mult caracterul unui pretext, opera ”Bal mascat” trăiește în primul rând prin frumusețea muzicii, fiind o creație demnă de pana marelui ei autor.
Costumele realizate de scenograful Luigi Perego reflectă anii ’30, perioadă în care a decis regizorul să plaseze acțiunea, însă nu sunt legate atât de mult de stil, cât mai degrabă de personaje. Conceptul scenografiei este încărcat de simboluri, concentrat în jurul oniricului și al destinului care se împlinește, indiferent dacă personajele își doresc sau nu asta. În viziunea sa, în montarea de pe scena Operei Naționale București ”timpul este protagonist, timpul este destinul, iar ceasul reprezintă un simbol al acestuia. Ceasul este viziunea viitorului, iar culoarea albastră, dominantă, simbolizează visul. Apoi, odată cu apariția vrăjitoarei Ulrica, totul se îndreaptă spre paranormal: ochiul privește către ceea ce se adeverește.”
Biletele se găsesc pe http://tickets.operanb.ro/ și la casa de bilete a Operei Naționale București (program luni – duminică între orele 10.00 – 13.00 și 14.00 – 19.00).
Sponsor oficial: Enel Green Power
Sponsori: Aqua Carpatica, Zarea, Leonidas, Bograve Luxury
Parteneri: Artmark, Sansha
Partener de tradiție: RFI România
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Romantic FM, Gold FM, Radio Seven, Marea Dragoste, Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Agerpres, Ziare.com, Business24, Raftul cu Idei, Leviathan, Magazinul Verde.
Comunicat al Operei Naționale București
Vezi și: ”Viva Verdi!”, cronică muzicală de Tudor Sicomaș
Arhiva Opera Națională București
